Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În perioada 1 august – 30 decembrie, Bucovina va fi promovată internaţional pe unde radio, în cadrul unui proiect iniţiat de Radio România Internaţional (RRI). Pentru ascultătorii emisiunilor în limba ucraineană, a fost lansat un concurs cu întrebări despre Bucovina.
La finalul concursului „De 15 ani împreună”, vor fi aleşi patru finalişti, care vor beneficia de un sejur de şapte zile, la pensiunea Passiflora din Bucovina.
Partener media în acest proiect de promovare a Bucovinei, iniţiat de Radio România Internaţional (RRI), este cotidianul Monitorul de Suceava, care va publica în paginile ziarului reportaje de pe meleagurile Bucovinei, realizate de redactorii RRI.
Istorie de 134 de ani
Redactorul Radio România Internaţional (RRI) Daniel Onea l-a avut ca invitat pe Adrian Graur, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţă a Calculatoarelor.
De la Adrian Graur, ascultătorii RRI au aflat că istoria universităţii sucevene începe acum 134 de ani şi este strâns legată, totodată, de istoria României.
„Trebuie să vorbim despre Bucovina. După universităţile de la Cluj, Iaşi şi Bucureşti, Bucovina a avut a patra universitate, într-o Românie largă, în 1875, Universitatea de la Cernăuţi (în prezent, în Ucraina).
În 1963, probabil şi ca răspuns la faptul că Bucovina fusese tăiată la jumătatea drumului dintre Cernăuţi şi Suceava prin pactul Ribbentrop – Molotov, prin hotărârea Guvernului României apare la Suceava un institut pedagogic de 3 ani. În regiune se simţea atunci o lipsă de peste 2.000 de cadre didactice. În 1977 capătă statutul de institut de învăţământ superior. Apare prima specializare în domeniul ingineriei, ingineria mecanică la acea vreme, iar învăţământul umanist care funcţiona în Universitate trece la o durată de specializare de patru ani. După procesul Bologna revenim acum la trei ani şi avem cursuri de masterat, din ciclul doi, care pot fi de trei sau patru semestre, după care urmează studiile doctorale de trei ani”, a spus Adrian Graur.
Tot el a completat că, în 1990, locaţia de învăţământ de la Suceava capătă statutul de universitate, având la vremea aceea trei facultăţi şi aproximativ 1.800 de studenţi. În momentul de faţă, Universitatea are zece facultăţi şi 13.000 de studenţi.
„Pe lângă acordurile bilaterale pe care le avem în cadrul programelor Erasmus, cu 80 de universităţi din Uniunea Europeană, mai avem încă alte 30 de parteneriate cu diferite alte universităţi, inclusiv din afara spaţiului comunitar. În cadrul Universităţii noastre avem aproape o sută de studenţi care pleacă timp de şase sau zece luni în străinătate, pentru studii în vederea licenţei, dar şi la studii masterale. Din exterior primim aproximativ 200 de studenţi la studii în universitatea noastră. Ei vin în majoritate pentru şase luni, dar adesea îşi prelungesc stagiul la zece luni de activitate în cadrul şcolii. Problema mobilităţii cred că este legată de anumite dificultăţi de cunoaştere a limbilor străine în mediul în care respectivii doresc să facă stagiul, dar şi de resursele de finanţare de care dispunem. În mod uzual, cu bursa Erasmus pe care o primesc studenţii noştri, dacă nu ar mai contribui cu o sumă egală, nu şi-ar putea efectua stagiul acolo. Pe de altă parte, evident că nu îi putem trimite acolo decât pe cei care realizează performanţă didactică. Aceştia au cel mai adesea locuri de muncă în Suceava şi evident că sunt mulţi care, chiar dacă au de câştigat prin contactul cu o altă civilizaţie, adesea nu pot merge”, i-a informat pe ascultătorii RRI rectorul universităţii sucevene.
Învăţământ de calitate şi multe investiţii
Universitatea „Ştefan cel Mare” are relaţii cu mai multe universităţi din Ucraina. Daniel Onea a aflat de la Adrian Graur că există o colaborare foarte strânsă cu Universitatea Naţională „Iuri Fedkovici” din Cernăuţi.
„Avem relaţii şi cu Academia de Finanţe din Cernăuţi, cu Universitatea Naţională Ivano-Frankovsk, cu Universitatea Naţională din Viniţa, cu universitatea din Harkov, Universitatea pedagogică şi Institutul de cibernetică din Kiev. Cu toţi aceştia avem parteneriate, însă cea mai bună colaborare o avem cu Universitatea din Cernăuţi. Avem acoperite mai multe domenii de învăţământ, facem şi schimburi de studenţi, de cadre didactice, dar şi cooperări în vederea editării unor monografii, a unor manuale. În domeniul ştiinţific realizăm prin parteneriat o serie de simpozioane, dar organizăm în comun şi o serie de concursuri studenţeşti. Avem şi competiţii sportive care au loc semestrial într-o parte sau alta, şcoli de vară, concerte organizate în auditoriumul de la noi sau în spaţiile lor de la Cernăuţi”, a completat Graur.
Din informaţiile oferite la microfon de Adrian Graur, rezultă că în 2006 şi 2007, Universitatea „Ştefan cel Mare” s-a situat printre primele locuri între cele 49 de universităţi publice din România, în ceea ce priveşte valoarea absolută a investiţiilor realizate.
„Din 2007 avem un al doilea campus acordat prin hotărârea Guvernului României, în suprafaţă de 30 de hectare, despre care cred că este cel mai ambiţios program din întreaga Românie, unde avem proiectate obiective importante. Menţionez Casa de Cultură a studenţilor, Muzeul şi Centrul de restaurări, biblioteca, centrul de nanotehnologie, centrul de biotehnologie, o sală polivalentă cu 4.500 de locuri, un bazin olimpic pentru înot şi pentru trambulină, un lac pentru sporturi nautice, sediul facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, un stadion de fotbal cu 2.000 de locuri, grădina botanică, parcul dendrologic şi serele cu o întindere pe 10 hectare. Proiectul vizează de asemenea obţinerea independenţei energetice în cadrul campusului, printr-o centrală care va folosi uleiul comestibil uzat pentru producerea a 1.000 de Kw, o centrală pe deşeuri din lemn tot pentru 1.000 de Kw, patru mori de vânt de unde vom mai obţine peste 1.000 de Kw. Astfel, vom putea obţine pe cale neconvenţională energia necesară”, a conchis rectorul universităţii sucevene.
Adrian Graur, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava
