Una din porţile de intrare în oraş, Gara Iţcani, inclusă şi în Lista monumentelor istorice din ţară, se transformă într-o ruină pe zi ce trece. Clădirea a fost pur şi simplu uitată după ce traficul de călători şi-a mutat centrul de greutate în Gara Burdujeni, la finalizarea lucrărilor de renovare de acum câţiva ani.
Construită acum 138 de ani, Gara Iţcani resimte din plin anii care au trecut peste ea. Nepăsarea de care dau dovadă cei care o administrează au transformat-o de mai multă vreme într-o clădire aproape părăsită. Doar trenurile din care mai coboară câţiva călători te fac să-ţi schimbi această părere. În rest, există toate caracteristicile unei ruine: geamuri sparte, nailoane fluturate de vânt, buruieni, tavane care cad şi multă mizerie.
În schimb, are termopane de culoare maro, în totală discordanţă cu varul alb care încă se mai vede. Sunt locuri unde apa a măcinat din clădire, iar albul a devenit maroniu, parcă pentru a se asorta cu termopanele montate acum câţiva ani.
Atmosfera este animată de haitele de câini, care umblă peste tot, prin sala de bilete, sălile de aşteptare sau peron.
Dacă între 1999-2006, perioadă în care Gara Burdujeni a fost în renovare, la Iţcani s-a mai cosmetizat câte ceva, în ultimii trei ani totul a fost lăsat de izbelişte. Clădirea se degradează într-un ritm alarmant, dar reprezentanţii CFR, în administrarea cărora se află, nu dau vreun semn că ar avea de gând să înceapă lucrări minime de reparaţii, pentru că despre reabilitări de anvergură nici nu se poate vorbi deocamdată.
Scurt istoric al Gării Iţcani
Gara de la Iţcani a fost construită între 1870-1871, după modelul unor edificii similare din Europa Centrală. Gara avea rolul de a face legătura cu oraşul Cernăuţi, dar şi cu căile ferate din Regatul României, deoarece în acea vreme cartierul Iţcani se afla în administrarea Imperiului Austro-Ungar. Această gară a cunoscut o perioadă de înflorire după Al Doilea Război Mondial, iar bătrânii din cartier încă îşi mai amintesc cu plăcere de acele vremuri.
Treptat, Gara Iţcani a început să-şi piardă din importanţă, culminând cu perioada de după 1989, când traficul feroviar s-a redus substanţial.
Gara, în ton cu cartierul
Gara doar se înscrie în nota generală a cartierului Iţcani. Zeci de clădiri sunt abandonate şi dau senzaţia că populaţia a fugit în pripă din calea unui dezastru. Societăţile care odinioară funcţionau în zonă şi-au închis porţile, iar pe uşile clădirilor s-au pus lacăte grele. Lipsa unor paznici şi a unor lucrări de întreţinere nu au putut stopa degradarea permanentă şi furturile. Nici parcul din zona Gării Iţcani nu se prezintă în condiţii mai bune, pungile de plastic şi alte mizerii fiind aruncate peste tot.
Atmosfera din acest cartier este lugubră, iar speranţele unor schimbări în bine în viitorul apropiat nu se întrezăresc.
(14 sep 2009, 16:52:43