Un humorean a făcut o pasiune pentru casele vechi din Bucovina. Văzând cum, din ce în ce mai mult, casele bunicilor, ale strămoşilor, sunt înlocuite cu vile strident colorate, din care nu lipsesc ferestrele cu termopane (geam termoizolant), uşile de metal şi alte elemente care nu au nimic cu partea locului, toate acestea cu acceptul tacit al autorităţilor, Nelu Popa şi-a propus să schimbe puţin lucrurile. El a cumpărat două case ţărăneşti, aflate în paragină, şi le-a readus la forma pe care o aveau în urmă cu 100 de ani. Este uimitor ce a reuşit să facă humoreanul, pe cheltuială proprie, pentru a slava, deocamdată, două case vechi din Mănăstirea Humorului şi din Molid.

 

Rădăcini de suflet

Prima casă tradiţională achiziţionată de Nelu Popa, în Mănăstirea Humorului, are peste 110 ani. În ea a locuit o bătrânică de 90 de ani, care era foarte legată de pământul şi casa în care a trăit aproape un secol, motiv pentru care, în timpul vieţii, nu a dorit să înstrăineze locul, deşi ar fi avut unde să stea în condiţii mai bune, la copiii ei. După decesul bătrânei, fiicele ei au scos la vânzare, în iunie 2003, terenul de 30 de prăjini, pe care se afla şi casa părintească, puternic deteriorată.
Femeile au cerut 180 de milioane de lei vechi pe teren şi casă, iar Nelu Popa nu s-a tocmit şi le-a oferit întreaga sumă. Una dintre fiicele bătrânei, şi ea ajunsă aproape de 70 de ani, i-a spus noului proprietar, după ce a primit banii, cu lacrimi în ochi: „Ştiu că o să spargeţi casa. Vă înţeleg. Vă interesa pământul”. Nelu Popa i-a răspuns că nu l-a interesat pământul, ci casa tradiţională, pe care doreşte să o facă aşa cum a fost.
„Parcă s-a luminat la faţă şi, atunci, mi-a returnat 20 de milioane de lei vechi, spunându-mi că ar vrea să contribuie şi ea cu ceva la refacerea casei în care s-a născut”, ne-a povestit noul proprietar.

 

Reparaţii de milioane

Reparaţiile la casă au durat câţiva ani şi au „înghiţit” peste 50 de mii de lei. Proprietarul casei a găsit cu dificultate meşteri care să-i recondiţioneze casa aşa cum a fost aceasta în urmă cu un secol. Nelu Popa ne-a povestit că i-a fost greu să găsească meşteri cioplitori, care să facă draniţa de brad, cu care să acopere casa, muncitori care să lutuiască casa (să calce în picioare lutul cu paiele şi bălegarul, cu care, apoi, să umple spaţiul dintre bârnele de lemn, aşa cum făceau strămoşii noştri).
Când a dorit să refacă fântâna din curte, Nelu Popa a tocmit câţiva muncitori „Au coborât din maşină, la poarta casei, şi am văzut că voiau să descarce un tub de beton. I-am întrebat ce vor să facă, şi atunci mi-au răspuns: < păi, nu ne-aţi chemat să vă facem fântâna?>. Le-am răspuns că da, doar că aş vrea să fie făcută cu piatră de râu. Miraţi, aceştia mi-au spus că da, ar putea să o facă, dar costă dublu”, ne-a spus Nelu Popa. Până la urmă, s-au tocmit la preţ, şi au făcut fântâna aşa cum şi-a dorit proprietarul.

 

Preşedintele Băsescu, oaspete în casa lui Nelu Popa

Casa lui Nelu Popa a fost, în această primăvară, gazdă pentru preşedintele României, Traian Băsescu, care a făcut un popas de câteva ore la Mănăstirea Humorului, de Paşte. Şeful statului a fost încântat de faptul că mai există în Bucovina astfel de case tradiţionale. În acest mediu rustic, preşedintele a gustat din drobul de miel, din piftie, şuncă, cârnaţi de casă, dar a mâncat cu poftă şi mămăliguţă de cartofi cu chişleac (un fel de iaurt).
„Am avut emoţii, normal. Stăteam la masă cu preşedintele. M-am bucurat că i-a plăcut şi s-a simţit bine la noi”, ne-a spus, cu modestie, Nelu Popa.
El ştie că lemnul are o energie aparte, iar o casă cu ferestre de termopane nu va avea niciodată farmecul unei case vechi, pentru că nu este locul ei în mijlocul naturii. Gospodăria este prevăzută cu şură, terasă, casa cea mare, bucătărie. Proprietarul a mai păstrat şi o bucăţică din gardul vechi, făcut din răzlogi (brad bătrân despicat).

 

În casele vechi, banii intră, nu ies

Casa din Mănăstirea Humorului, în care proprietarul stă trei, patru zile pe săptămână, are doar obiecte tradiţionale: vase vechi, blidar, farfurii, lămpi, icoane, trăistuţe, pătuţ pentru copii, obiecte de decor, o Biblie foarte veche, un ceas şi multe alte elemente valoroase.
Toate obiectele au fost cumpărate de proprietar de la târguri şi de la bătrânii satului şi sunt funcţionale. Proprietarul casei ne-a spus că nu doreşte s-o închirieze turiştilor, pentru că nu are garanţia că aceştia pot aprecia toate aceste lucruri vechi şi munca depusă pentru recondiţionare, deşi ar fi o formă de venit.
„Nu pot să închiriez casa. Primesc pe oricine, dar să fac o afacere din asta nu mi se pare o soluţie”, ne-a explicat Nelu Popa.

 

Vechi şi nou, în acelaşi loc

Cea de-a doua casă recondiţionată de Nelu Popa este o casă din Molid, cumpărată de la un cioban. „Am bătut satele în lung şi-n lat şi am găsit câteva case vechi, dar lăsate în paragină. Cea de la Molid era într-o stare mai bună, pentru că proprietarul avea mulţi bani, şi a întreţinut-o mai bine. În ea se mai păstrează mobilier vechi, cumpărat de proprietar”, a mai spus Nelu Popa. Fără să sluţească frumuseţea rustică a locului, a casei, proprietarul a creat în această gospodărie mai mult confort, astfel că cei care petrec o noapte, două la căsuţa de sub pădure beneficiază de toate condiţiile: apă caldă, căldură, baie, duşuri.
Este inedit, însă, cum arată o cadă în această casă: scobită într-un brad vechi, covata a devenit chiuvetă. Mobila este „de firmă”, dar veche de peste 100 de ani.

Salvaţi casele vechi!

Nelu Popa are toată actele necesare înfiinţării unei fundaţii, prin care să salveze casele vechi. În opinia sa, aceste gospodării se pot pierde în câţiva ani. Din păcate, pe lângă acte, mai are nevoie şi de un statut, un capital în valoare de 60.000 de lei. „Eu vreau să găsesc, în perioadă de criză, oameni care să-şi dorească să restaureze case vechi, să salveze aceste nestemate. Sunt câteva sute de case vechi, tradiţionale, în tot judeţul, care aşteaptă să fie salvate. Altfel, ne pierdem specificitatea locului”, ne-a spus Nelu Popa. El este indignat şi de construcţiile, din ce în ce mai multe, care nu păstrează nimic din specificitatea Bucovinei.

 

Şcoală de meşteşuguri

Uliţele satelor sunt betonate, casele cu termopane, au dispărut băncuţele din faţa porţii, în locul lor fiind amenajate rigole din beton, şi aproape că nu se mai ştie ce ne diferenţiază de celelalte zone ale ţării.
„Aştept propuneri de la oameni care împărtăşesc aceeaşi pasiune cu mine – păstrarea caselor vechi, dar şi aceeaşi durere, că sunt lăsate în paragină sub ochii autorităţilor. Îmi doresc foarte mult să deschid şi o şcoală, în care tinerii din satele humorene să înveţe meserii aproape uitate, de la bătrâni care mai trăiesc printre noi. Vedem cu toţii multe kitsch-uri la târguri, de care ne-am cam săturat”, este de părere Nelu Popa.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Case de peste un secol, recondiţionate de un humorean.

Comentarii