Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoTrei comune din zona de munte a judeţului Suceava, Brodina, Izvoarele Sucevei şi Moldoviţa, îşi dispută un trup de pădure aflat între ele şi au solicitat Prefecturii ajutor pentru a stabili corect graniţele ce le despart.
Subprefectul Eugen Girigan ne-a declarat, ieri, că cele trei unităţi administrativ teritoriale au solicitat delimitarea corectă a extravilanului fiecărei comune în parte, lucru de care ar beneficia şi comuna Ulma, dar în realitate miza este pădurea dintre comune. Soluţia găsită de subprefect a fost aceea ca, în cursul acestei săptămâni, primarii din Brodina, Izvoarele Sucevei, Moldoviţa şi Ulma să meargă în teren cu şefii ocoalelor silvice din zonă şi să-şi identifice proprietăţile pe baza hărţilor pe care le au silvicultorii.
„Toţi vor să se facă ordine între hotare deoarece sunt revendicări de pădure în aceste perimetre şi oamenii nu ştiu la ce primărie să meargă cu dosarele, administraţiile locale nu ştiu unde le sunt graniţele. Ulma vrea şi ea să-şi facă ordine, aşa că le tratăm unitar”, a spus Girigan.
Graniţele sunt vraişte din 1968
După ce primarii vor identifica suprafeţele de pădure care le aparţin, componenţa fiecărei comisii locale de fond funciar din aceste patru comune se va completa, prin ordin al prefectului, cu reprezentanţii ocoalelor silvice.
Devălmăşia în graniţele dintre comune este din 1968, de la ultima reorganizare teritorială, dar nici o administraţie locală nu şi-a bătut vreodată capul să facă ordine. Doar revendicarea pădurilor şi posibilitatea tranzacţiilor în domeniul forestier au impulsionat primarii să facă ordine şi peste munţi.
Hărţi cu limitele comunale există atât la ocoalele silvice, cât şi la Arhivele Naţionale, unde cel puţin teoretic ar trebui să fie toate actele normative legate de reorganizarea administrativă, indiferent dacă la acea vreme au fost sau nu publicate în Monitorul Oficial al României.
