Cultivarea grâului se dovedeşte o afacere falimentară şi în acest an, în judeţ obţinându-se o producţie slabă, iar preţul oferit de procesatori pe kilogram fiind foarte mic, sub cel de anul precedent. Specialiştii din Direcţia Agricolă Suceava pun această situaţie pe seama scăderii cererii de grâu de pe piaţă, pe fondul crizei economice, condiţii în care procesatorii îşi permit să achiziţioneze cantităţi mai mici, doar de la cei dispuşi să-şi vândă producţia la un preţ foarte mic. Totodată, şi faptul că oamenii, cu câteva excepţii, îşi vând grâul individual, în cantităţi mici, fără a fi constituiţi în asociaţii, îi face vulnerabili în faţa marilor procesatori, aceştia sporindu-şi profiturile în dauna lor.

 

Producţia medie, sub 3.000 de kilograme la hectar

Conform datelor contabilizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, cerealele din categoria grâu, secară şi triticale au fost cultivate în acest pe o suprafaţă de 25.427 de hectare de teren, predominant, pe mai bine de 20.000 de hectare, fiind pus grâu. Producţia medie obţinută a fost de 2.911 kilograme la hectar, cu aproximativ 300 de kilograme sub media obţinută în anii precedenţi.
„Seceta care s-a manifestat în perioada aprilie-mai a afectat grav planta, care avea atunci nevoie de cantităţi importante de apă. A fost o perioadă de aproximativ opt săptămâni fără precipitaţii, după care au căzut ploi, însă o remediere totală nu a mai fost posibilă”, a explicat Ştefan Indianu, directorul DADR Suceava.
El a arătat că în momentul de faţă preţul la grâu abia atinge 0,40 lei la kilogram, condiţii în care producătorul nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile investite în cultură.
„Unii cultivatori sunt hotărâţi să nu dea grâul pe banii aceştia şi vor să-l păstreze până spre sfârşitul anului, când este de aşteptat să obţină un preţ mai bun”, a precizat Indianu, subliniind însă că mulţi fermieri au nevoie de bani pentru noile lucrări agricole şi nu mai pot aştepta foarte mult.
El a ţinut să sublinieze necesitatea ca fermierii, indiferent de domeniul agricol pe care se axează, să se reunească în grupuri de producători, la nivelul localităţilor în care stau, în opinia sa aceasta fiind unica lor şansă de redresare.

 

 

Alternative pentru cultivarea terenurilor

În condiţiile în care grâul se dovedeşte, de ani de zile, o cultură agricolă din care nu se scot bani, ţăranii se pot orienta şi spre alte culturi, mai puţin lucrate la noi.
Sfecla de zahăr şi rapiţa sunt două exemple în acest sens, cultivarea lor aducând rezultate bune în ultimii ani, cu menţiunea că a doua depinde foarte mult de condiţiile climaterice.
Directorul DADR a ţinut să precizeze că „sfecla de zahăr este singura cultură în cazul căreia se garantează un preţ, iar produsul este preluat de pe câmp de procesator”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cultivatorii de grâu din judeţ - producţie slabă, preţ derizoriu pe kilogram.

Comentarii