Numărul solicitanţilor de azil politic în ţara noastră a crescut constant, conform statisticilor, după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, iar acest lucru determină atât autorităţile statului, cât şi unele ONG-uri să se preocupe de integrarea celor cărora li se şi aprobă să rămână pe plaiurile mioritice.
Numai la Centrul pentru Refugiaţi din Rădăuţi s-au înregistrat, de la începutul acestui an, 114 solicitări de azil, faţă de 156 pe tot parcursul anului 2008. Astăzi, în centru sunt internate 28 de persoane, dintre care 18 solicitanţi de azil. Având în vedere dinamica imigrărilor, Oficiul Român pentru Imigrări, în parteneriat cu Asociaţia pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA) va finanţa şi va sprijini elaborarea unui ghid care să sprijine integrarea celor care obţin drept de şedere în România.
Proiectul a fost lansat la Prefectura Suceava, cu participarea reprezentanţilor tuturor instituţiilor interesate. Costul proiectului se ridică la 350.620 de lei, din care 93,69 la sută este suportat de autoritatea contractantă.
Scopul proiectului promovat de ADRA este îmbunătăţirea integrării sociale a celor numiţi oficial resortisanţi ai ţărilor terţe (RTT) sau azilanţi, în vorbirea de zi cu zi, prin informarea lor cu privire la drepturile, obligaţiile şi oportunităţile de integrare pe care le au pe teritoriul ţării noastre. La ora actuală, în România, conform ultimelor statistici, erau 51.360 RTT cu drept de şedere temporară şi 5.500 RTT cu drept de şedere legală. Reprezentantul Centrului pentru Refugiaţi Rădăuţi a arătat la lansarea proiectului, că faţă de anul trecut s-a schimbat şi structura etnică a solicitanţilor de azil.

 

Limba, diferenţele culturale şi lipsa de relaţii sociale, vulnerabilităţile străinilor care rămân în România

Astfel, dacă în 2008 autorităţile române s-au confruntat cu un număr mare de refugiaţi din Serbia care se declarau ţigani persecutaţi etnic în ţara lor, anul acesta cei mai mulţi solicitanţi de azil de la Rădăuţi provin din India, Pakistan şi Afganistan, dar şi din ţări africane. Iniţiatorii proiectului apreciază că problemele azilanţilor şi vulnerabilitatea lor sunt în general legate de barierele de limbă, de diferenţele culturale, de lipsa de relaţii sociale şi de necunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor pe care le au, ceea ce face extrem de dificil accesul lor la serviciile oferite de instituţiile publice locale care îi pot sprijini în procesul de integrare, precum Inspectoratul Şcolar, Casa Asigurărilor de Sănătate, Oficiul de Şomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Poliţia etc.
Cele 6.000 de ghiduri care vor fi realizate vor fi în limbile română, engleză şi alte trei limbi care vor fi recomandate de Oficiul Român pentru Imigrări, în funcţie de numărul şi ţările de provenienţă a azilanţilor. ADRA, prin managerul de proiect Adriana Otilia Lungu, este de părere că acest instrument de lucru care va fi distribuit la nivel naţional va fi util nu numai principalilor destinatari - azilanţii, ci şi Centrului Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din Rădăuţi(Centrul de Refugiaţi) şi celorlalte instituţii ale statului care au tangenţă cu integrarea socială a celor care obţin drept de şedere legal în România. Menţionăm că este considerată azilant persoana care a cerut azil, fiind luată în evidenţele unui stat înainte de a obţine statutul de refugiat.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Peste o sută de indieni, pakistanezi şi afgani, azilanţi la Rădăuţi.

Comentarii