Printează articolul
Trimite e-mail
În perioada 20 – 23 iulie, la Mănăstirea Dragomirna a avut loc simpozionul „Dragomirna şi ctitorii ei”, manifestare culturală care s-a dorit a fi un omagiu adus ctitorilor Anastasie Crimca, Miron Barnovschi şi familiei de dregători Luca şi Simion Stroici.
Evenimentul cultural religios a debutat luni, cu parastasul ctitorilor, urmat de un Te - Deum, la care a participat ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
400 de ani de la zidire
Stareţa Mănăstirii Dragomirna, stavrofora Heruvima Chihai, ne-a spus că unul dintre scopurile acestei manifestări culturale a fost acela de a aduna cât mai multe materiale despre Mitropolitul Anastasie Crimca. „De aceea, am invitat specialişti din mai multe domenii, care să aducă lucruri noi despre Mitropolitul Anastasie Crimca, pentru a putea fi canonizat. Invitaţii au prezentat lucrări interesante despre ctitorii Dragomirnei, Anastasie Crimca, Miron Barnovschi şi Luca Stroici. Prin acest simpozion, am dorit să punctăm şi împlinirea în acest an a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Dragomirnei”, ne-a explicat maica stareţă.
Deşi nu se ştie exact data în care s-a finalizat construcţia mănăstirii, pentru că locaşul este lipsit de pisanie, din manuscrisele lăsate de Anastasie Crimca rezultă că data ar fi 1 septembrie 1609.
Cercetări despre Dragomirna
În cele patru zile de simpozion la Dragomirna, invitaţii, profesori universitari, cercetători, stareţi de mănăstiri, preoţi au susţinut mai multe comunicări, pe diverse teme, avându-i în centru pe cei trei ctitori: „Cercetări arheologice la Mănăstirea Dragomirna”, susţinută de profesorul Gh. I. Cantacuzino, „Biserica Mănăstirii Dragomirna în contextul arhitectural medieval din Moldova” - arheologul Voica Maria Puşcaşu, „Egumenii Dragomirnei în perioada 1775-1918”, temă susţinută de monahul Alexie Cojocaru, „Suveranul ctitor” – Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu, „Luca Stroici, Miron Barnovschi şi familiile lor în Polonia” – Ilona Czamanska.
Stavrofora Heruvima a prezentat în cadrul simpozionului tema „Ctitoriile şi donaţiile lui Anastasie Crimca la Dragomirna”, care, alături de lucrarea „Cunoscutele şi necunoscutele unei biografii de ctitor. Anastasie Crimca”, prezentată de profesorul Ştefan Gorovei, a trezit interesul celor prezenţi. Profesorul Gorovei a sugerat ca obştea mănăstirii să ia iniţiativa de a organiza o expoziţie, măcar de o săptămână, cu toate manuscrisele lui Anastasie Crimca, răspândite prin Europa.
Sponsori pentru tipărire de carte
Obştea mănăstirească de la Dragomirna intenţionează să adune toate materialele prezentate în cadrul simpozionului, la care se vor adăuga şi imagini foto, pentru a putea, cu ajutorul sponsorilor, să tipărească două volume despre „Dragomirna şi ctitorii ei”.
„Profesorul universitar Olimpia Mitric lucrează la o carte despre toate manuscrisele Dragomirnei. Dumneaei investeşte muncă şi timp în această carte, dar cheltuielile cu tipărirea volumului ne revin nouă. Din păcate, nu avem fonduri pentru a susţine această cheltuială. Încercăm să găsim sponsori pentru a tipări această carte deosebit de importantă”, ne-a mai spus maica Heruvima.
Reorganizarea muzeului
Special pentru simpozionul din această săptămână, muzeul Mănăstirii Dragomirna a fost reorganizat. Au fost schimbate vitrinele, a fost adus şi expus un epitaf deosebit de valoros, care a stat cinci ani în restaurare la Suceava.
„Muzeul are opere inestimabile, pe care noi le-am pus mai bine în valoare. Am schimbat modul de expunere. Manuscrisele deschise pot fi admirate prin sticlă, dar cu ajutorul unor oglinzi pot fi văzute de turişti şi copertele manuscriselor, ferecăturile în argint aurit”, a mai completat stareţa mănăstirii.
Tot ea ne-a amintit că sala care adăposteşte muzeul este prima sală construită în stil gotic din Moldova, în care sunt adăpostite acum doar nouă din cele 26 de manuscrise lăsate de Anastasie Crimca, sau 33 de manuscrise, după cum a reieşit din prezentările şi studiile invitaţilor de la simpozionul organizat la Dragomirna.
Vizitaţi Dragomirna!
„Obştea de la mănăstire s-a străduit să organizeze cât mai bine acest simpozion. Participanţii au avut posibilitatea să viziteze şi muzeul cu manuscrisele, turnul, tainiţele, drumul de strajă, dar şi sala nou înfiinţată care poartă denumirea Sfântului Paisie Velicicovschi, în care sunt expuse icoane din vechea catapeteasmă şi veşminte vechi. Aşteptăm să vină cât mai mulţi oameni să viziteze mănăstirea, muzeul, să vadă comorile Dragomirnei”, a completat stavrofora Heruvima Chihai.
Un rol important în organizarea simpozionului „Dragomirna şi ctitorii ei” l-a avut Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” – Mănăstirea Putna şi stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec.
Mai multă grijă pentru valorile din mănăstiri
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a spus ieri, la încheierea simpozionului de la Dragomirna, că „ar trebui mai multă grijă pentru aceste valori: carte, broderie, ţesătură. Nu putem ţine aceste manuscrise la lumina zilei permanent. Aceste documente s-au păstrat tocmai pentru că au fost ţinute la întuneric şi aerisite doar primăvara şi toamna. Trebuie mare atenţie la depozitarea şi conservarea valorilor din mănăstiri. Prin acest simpozion aţi reuşit să scoateţi în evidenţă munca unor oameni însemnaţi”.
Numele Mănăstirii Dragomirna
Mănăstirea Dragomirna este renumită nu atât prin vechimea sa, ci mai ales prin originalitatea stilului, prin eleganţă şi sobrietate.
Numele mănăstirii vine de la moşia Dragomireşti, dăruită în anul 1587 de Petru Şchiopul tânărului ostaş Ilie Crimca - viitorul monah Anastasie - pentru o slujbă făcută acestuia în timpul năvălirilor cazacilor. Fiu al negustorului sucevean Ioan şi a cneaghinei Cristina, Crimca renunţă la cele pământeşti şi îmbracă haină monahală la Mănăstirea Putna. În scurt timp, Anastasie Crimca este numit arhimandrit şi egumen la Mănăstirea Galata (1588).
Nu mult după aceea, în anul 1600, este ales episcop de Rădăuţi şi cu ocazia intrării lui Mihai Viteazul în Moldova, îi depune acestuia jurământ de credinţă. Va ajunge apoi episcop de Roman (1605), iar din 1607 până în 1629 păstoreşte Mitropolia Moldovei şi Sucevei. Moare în 1631.
