Un sobor format din zece preoţi şi peste 150 de credincioşi din localităţile Şcheia, Mihoveni, Moara au luat parte ieri la hramul bisericii ctitorite de Voievodul Ştefan cel Mare şi încredinţată Proorocului Ilie.
Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşii au venit în număr mare la Biserica Sf. Ilie, din satul cu acelaşi nume, comuna Şcheia, biserică construită în cinci luni şi 14 zile de către Voievodul Ştefan cel Mare.
Cântările la strană au fost susţinute de Corul de copii de la Şcheia, condus de preoteasa Oana Onisim. Cei nouă elevi de clasă primară şi gimnaziu, care cântă în fiecare duminică la biserica din Şcheia, au făcut o impresie foarte bună şi în biserica ştefaniană din Sf. Ilie. Aceştia au „debutat” ieri cu programul liturgic într-o altă biserică decât cea în care cântă în mod frecvent şi credincioşii au apreciat evoluţia lor.

 

Proorocul Ilie, ocrotitor al bisericii de 520 de ani

Preotul paroh Laurenţiu Eduard Gavrilei ne-a prezentat câteva trăsături specifice ale acestei biserici. Construcţia bisericii a început în ziua pomenirii Sfântului Prooroc Irimia, iar locaşul a fost încredinţat spre ocrotire Sfântului Prooroc Ilie Tezviteanul.
„La această biserică, se serbează hramul în ziua Sf. Ilie, 20 iulie, de 520 de ani, încă din anul 1489. Sf. Ilie este prăznuit an de an pentru faptele sale, iar poporul drept-credincios l-a cinstit întotdeauna prin slujbe, prin pictarea chipului său în biserici şi pe icoane, în special pe sticlă, nelipsit fiind cu carul şi caii săi de foc. Mulţi îi poartă numele pentru că a făcut minuni asupra omului şi asupra naturii şi pentru că îi ajută pe cei care îi cer în rugăciunile lor ajutor în nevoi şi necazuri. El a primit sfinţenia pentru că a făcut dreptate”, ne-a explicat preotul paroh Gavrilei.

 

Agapă creştină cu sarmale şi cozonac

La sfârşitul Liturghiei, preoţii i-au miruit pe credincioşi şi le-au împărţit anaforă. Gospodinele din sat au pregătit o agapă creştină, după cum este obiceiul, şi i-au invitat pe toţi credincioşii să se înfrupte din bucate tradiţionale: sarmale, ardei umpluţi, colaci, cozonac de casă, dar şi câte un pahar cu vin.
Nu au fost uitaţi nici oamenii necăjiţi, care stăteau la poarta bisericii. Aceştia au primit pacheţele cu sarmale şi colaci. Preotul Eduard Gavrilei ne-a mai spus că această biserică este singura din zona Sucevei care îşi serbează hramul în ziua Sf. Ilie.

Biserica Sf. Ilie, scurt istoric

„La început, aici era mănăstire de călugări, iar de-a lungul existenţei sale a fost, în mai multe rânduri, ţinta jefuitorilor. În ciuda vicisitudinilor, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Biserica Sf. Ilie s-a înfiinţat o şcoală clericală. Însă, după 1783, mănăstirea avea să fie desfiinţată, biserica ei devenind astfel lăcaş de închinare pentru satul format în jurul acesteia”, ne-a spus profesorul universitar Vasile Demciuc.
Arheologul Florin Hău ne-a semnalat faptul că naosul bisericii este boltit tipic moldovenesc, cu cele două rânduri de arce dispuse pieziş unele faţă de celelalte, iar pictura interioară a fost realizată în timpul lui Ştefan cel Mare şi refăcută culoare peste culoare în secolul XVII.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Biserica încredinţată Prorocului Ilie de Ştefan cel Mare şi-a serbat ieri hramul .

Comentarii