Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Tradiţia bâlciului de la Fălticeni a fost respectată şi în acest an. În 1855, aşa cum ne-a lăsat scris cărturarul moldovean G. Melidon, iarmarocul de la Fălticeni era „cel mai mare din ambele noastre principate, numit al Sf. Ilie şi care ţinea în tot anul mai bine de douăzeci de zile”.
Comemorare Vasile Gh. Popa şi Vasile Lovinescu
Prima manifestare inclusă în calendarul “Zilelor Municipiului Fălticeni”, ediţia 2009, a avut loc sâmbătă, în sala “Pictor Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă “Ion Irimescu”. Comemorarea profesorului Vasile Gh. Popa, care a părăsit această lume pe 18 iulie 1976, şi a scriitorul Vasile Lovinescu, de care ne-am despărţit definitiv pe 14 iulie 1984, a fost posibilă cu sprijinul urmaşilor lui Vasile Gh. Popa. Aceştia, printr-o muncă asiduă, au selectat cu migală manuscrisele profesorului fălticenean, reuşind să publice o inedită culegere de texte, reunite sub titlul “Mărturii – Convorbiri cu Vasile Lovinescu”.
Au marcat, prin alocuţiuni, acest moment cultural scriitorii Grigore Ilisei şi Florin Mihăescu, profesorii Neculai Sturzu, Theodor Gheondea, publicistul Eugen Dimitriu, dr. Roxana Cristian şi eleva Alina Giorgiana Focşineanu.
Activitatea de la Muzeul de Artă “Ion Irimescu” a continuat cu vernisarea expoziţiei de artă “Promoţia 1969” şi un concert cameral intitulat “Literatura inedită a flautului”, susţinut de artişti de la Filarmonicile din Bucureşti şi Braşov.
Centenarul cetăţeanului Vasile Acatincăi
Sâmbătă, 18 iulie, la ora 10.30, la Biserica Sfinţii Mucenici Zenovie şi Zenovia din Ţarna Mare a avut loc aniversarea centenarului cetăţeanului Vasile Acatincăi. Oficialităţi locale, membrii familiei, vecini, oameni care îl cunosc au fost alături de singurul locuitor al urbei de pe Şomuz care are frumoasa vârstă de 100 de ani.
Gheorghe Acatincăi locuieşte pe strada Câmpului, pe malul stâng al Şomuzului, împreună cu soţia sa, de peste 60 de ani, o femeie la rândul ei în vârstă de 94 de ani.
„O trecut viaţa, şi cu bune şi cu rele, a fost bine. Cele mai frumoase amintiri se leagă de căminul cultural de la Ţarna Mare. Am fost îndrumător acolo şi casier. Am făcut echipe de dansuri, cor. Am fost cu formaţiile prin alte localităţi. Am dus o viaţă frumoasă atunci, şi în rest agricultură. Cu familia m-am împăcat foarte bine, am ştiut să ne distrăm. Am fost la nunţi şi m-am distrat. N-am avut nici un duşman. Eram căutat de prin alte sate pentru a participa la nunţi, pentru că ştiam tradiţiile, conocării, iertăciuni. La spital am fost de trei ori, cu ochiul, odată am căzut de pe o scară, şi încă o dată pentru ceva la vezică”, ne-a declarat Vasile Acatincăi.
Pe lângă flori şi cadouri, aniversatul a primit din partea primarului Vasile Tofan şi un plic cu 1.000 lei.
41 de cupluri au sărbătorit „Nunta de aur”
Păstrând tradiţia ultimilor ani, Primăria Municipiului Fălticeni, cu sprijinul Bisericii “Sfântul Ilie”, a organizat sâmbătă, la ora 16, o nouă ediţie a evenimentului “Nunta de Aur”, moment distinct în cadrul Programului “Zilele Municipiului Fălticeni”. Dintre familiile întemeiate în anul 1969, care locuiesc în municipiul Fălticeni, au participat la această manifestare un număr de 41 de cupluri. A devenit un obicei de a alege naşii nunţii de aur dintre cuplurile tinere care s-au căsătorit în luna desfăşurării evenimentului. Astfel, în 2009, naşii nunţii de aur au fost Bogdan şi Mirela Grigoraş.
Un sobor de opt preoţi, avându-l în frunte pe preotul protopop Constantin Patrolea, a oficiat slujba specială dedicată acestui moment, la care au participat, pe lângă miri şi naşi, copiii şi nepoţii celor aniversaţi, primarul Vasile Tofan, viceprimarul Gheorghe Aldea, consilieri locali, personalităţi ale culturii locale. După slujba de mulţumire şi rostirea rugăciunilor, în curtea bisericii „Sfântul Ilie” a fost organizată o scurtă recepţie, în cadrul căreia municipalitatea le-a oferit mirilor diplome, flori, şi câte 200 de lei.
Bâlci la Fălticeni
Cu toate că marile tranzacţii comerciale nu se mai fac la iarmaroc, ca pe vremuri, bâlciul de la Fălticeni a rămas printre cele mai mari din ţară, fiind al patrulea ca mărime din România, după bâlciurile de la Roşiorii de Vede, Buzău şi Roman.
Din bâlciul de odinioară se mai păstrează doar iujul cel mare, căluţii de lemn pentru copii, puştile cu aer comprimat, papagalii cu bilete, jocul de ruletă. Carusele moderne au luat locul celor acţionate manual sau cu motoare pe benzină, al bărcilor, al vestitelor circuri cu clovni sau cu dresaje de animale, iar comerţul ambulant cu tot felul de chinezării ieftine a înlocuit tranzacţiile comerciale încheiate la iarmaroc între cei mai renumiţi comercianţi.
La bâlci, preţuri mici la tarabe, foarte mari la instalaţiile de agrement
Timp de trei zile, de sâmbătă până luni, în zona gării a fost bâlci în toată regula, cu lume pestriţă şi zgomotoasă, cu manele date la maxim, cu muncitori de la salubritate care cu greu au putut colecta zecile de tone de gunoaie, cu poliţişti şi jandarmi „infiltraţi” în aglomeraţie, cu asistenţi medicali aflaţi în „misiune” pentru a acorda primul ajutor, cu negustorii de jucării care strigau cât îi ţineau bojocii că au „marfa cea mai bună, la preţ de criză”.
Faţă de anii precedenţi, numărul celor care au fost pe 20 iulie în bâlci a fost mai mic. Asta ne-au spus-o şi proprietarii de instalaţii de agrement, dar şi comercianţii. Din lipsă de muşterii şi datorită abundenţei de produse, nu numai comercianţii de jucării, ci şi producătorii agricoli sau comercianţi de legume şi fructe locali sau veniţi din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării au fost nevoiţi să scadă preţurile.
Pe strada Unirii, ce face legătura între gară şi autogară, locaţie în care este amplasat şi bâlciul, comercianţii ambulanţi au oferit vizitatorilor urbei de pe Şomuz iconiţe, cărţi vechi, jucării, îngheţată, vată din zahăr si floricele de porumb, ochelari de soare, lenjerie intimă şi papuci „pentru o zi” la trei lei perechea, sau papuci din piele la câteva zeci de lei perechea, ceaune şi cratiţe, telecomenzi şi casetofoane, farfurii, oale, cuţite şi prosoape de baie.
Şi în acest an nu au lipsit „tombolele fără pierdere” la care câştigai tot felul de obiecte, pe cât de inutile, pe-atât de lipsite de valoare, şi nici papagalii care îţi trăgeau biletul „viitorului”.
Deşi peste tot se spune şi se dezbate criza financiară, pentru proprietarii de instalaţii de agrement aceasta nu este de actualitate. Cele mai mici preţuri, trei lei, trei minute, au fost practicate la instalaţiile destinate copiilor mici, în timp ce la maşinuţe, pentru trei minute de tamponat, cu tot cu pauzele de îmbarcare - debarcare a pasagerilor, se plăteau opt lei. Nici la roata norocului, câştigurile nu erau de partea celor care dădeau patru sau cinci sau 5 lei. Fie că o învârteai cu putere, fie că dădeai roţii doar un impuls mic în speranţa că se va opri în locul cu premiul cel mare, aceasta staţiona tot acolo unde premiile erau un fluier, un pix sau un breloc.
Profit a fost şi pentru proprietarii instalaţiilor de agrement la care tinerii vânjoşi din împrejurimile urbei de pe Şomuz îşi încercau forţa pumnului. Pentru „trei bătăi” dădeai cinci lei „mai ieftin decât dacă dai acelaşi pumn la discotecă”, cum a spus unul dintre boxerii de ocazie.
Muzică, mici, bere şi artizanat
Piaţa „Nada Florilor” a reunit vânzătorii de mici, bere, grătare, fripturi şi hamsii, vânzătorii de artizanat, ceramică, cusături, împletituri şi alte cele făcute în mod tradiţional sau mai puţin tradiţional, vânzătorii de iconiţe şi căndeluţe, dar şi pe cei cu vată din zahăr, floricele din porumb, cozonac unguresc, gogoşi. Prin fumul grătarelor încinse de la terase, sâmbătă seara tinerii au putut urmări pe scena din piaţă evoluţia lui Rhadoone Dee Jay şi MC Răzvan Stroe.
Duminică seara a venit şi rândul muzicii rock, disco-pop şi etno. “Încălzirea” au făcut-o localnicii prin spectacolul de dans oferit de câteva trupe locale. Deşi anunţată de prezentator ca trupă, UNIK a fost doar o solistă care a smuls aplauzele tinerilor liceeni. Concertul celor de la „Datina” a înfierbântat atmosfera, Piaţa „Nada Florilor” devenind un loc numai bun de încins hore şi dansuri pe ritmurile muzicii etno.
Câteva mii de oameni au aşteptat până aproape de ora 23 evoluţia de excepţie a formaţiei Milenium de la Chişinău, doriţi fiind de un spectacol adevărat, aşa cum se anunţa încă de la ora 14,00 când moldovenii au făcut timp de aproape două ore probe de sunet. A fost un spectacol care a durat până la ora 1 a zilei de Sfântul Ilie, un spectacol live, în care membrii formaţiei, studenţi la Conservatorul din Chişinău, au interpretat compoziţii proprii, melodii prelucrate din folclorul românesc în interpretare rock, melodii ruseşti printre care şi tradiţionalul cazacioc, dar şi melodii din repertoriul internaţional. Despărţirea de Milenium s-a făcut cu mare greutate, scandările şi aplauzele publicului determinându-i pe cei şase membri ai formaţiei să revină pe scenă.
Organizatorii din acest an ai Zilelor Municipiului Fălticeni au fost Primăria Municipiului Fălticeni, Casa de Cultură a Municipiului Fălticeni, Centrul Cultural Bucovina Suceava, Direcţia pentru Sport a Judeţului Suceava, Academia Olimpică Suceava, Biserica „Sfântul Ilie” Fălticeni şi Biserica „Sf. Mc. Zenovie şi Zenovia”.
