Lucrările de construcţie la groapa ecologică de gunoi din comuna Moara ar putea să înceapă în cursul lunii septembrie 2009, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur. El a precizat că dacă lucrările vor începe în toamna acestui an, este posibil ca investiţia să fie finalizată în 2010. În acest fel, spune Flutur, s-ar putea rezolva o parte din problemele cu care se confruntă peste o sută de primării din judeţul Suceava, care la data de 16 iulie a.c. trebuie să închidă actualele gropi existente.
„Închiderea acestor gropi de gunoi este o problemă foarte grea, dar trebuie să o gestionăm. România are obligaţia să facă ordine în gestionarea deşeurilor, însă această problemă a început târziu în judeţul Suceava”, a spus Flutur.
El a arătat că după data de 16 iulie a.c., în judeţul Suceava vor mai funcţiona doar trei gropi de gunoi, în Fălticeni, Gura Humorului şi Câmpulung Moldovenesc.
Şeful administraţiei judeţene a adăugat că în cursul zilei de ieri a înaintat Ministerului Mediului o adresă prin care solicită găsirea soluţiilor în vederea prelungirii termenului de închidere a gropii de gunoi din Rădăuţi, stabilit tot pentru data de 16 iulie 2009.
„Este foarte greu pentru unele primării să transporte deşeurile la distanţe foarte mari, până la cele trei gropi de gunoi care vor fi deschise şi după jumătatea lunii iulie. Din acest motiv am solicitat şi prelungirea termenului pentru Rădăuţi, pentru ca primăriile să aibă mai multe locuri unde să transporte deşeurile”, a declarat Gheorghe Flutur.
El a mai spus că dacă Suceava vrea să aibă pretenţii de judeţ turistic, trebuie rezolvate problemele cu deşeurile, dar şi cele cu reţelele de apă şi canalizare.
34 de localităţi sunt prinse într-un proiect de reabilitare a reţelelor de apă-canalizare
Făcând referire la reabilitarea infrastructurii de apă şi canalizare, Gheorghe Flutur a declarat că CJ Suceava a primit masterplan-ul pentru proiectul european promovat prin Programul Operaţional Sectorial. El a arătat că lucrările la acest proiect ar putea să înceapă în anul 2010, şi presupune investiţii în 34 de localităţi.
Flutur a spus că în acest proiect au prioritate localităţile cu peste 10.000 de persoane, iar scopul lui este de a creşte gradul de racordare a populaţiei la reţelele de apă şi canalizare. El a dat ca exemplu cazul municipiului Rădăuţi, unde gradul de racordare este de doar 45%.
„Nu se poate să ţinem acest municipiu cu un grad atât de scăzut. De asemenea, şi în municipiul Suceava, lucrările prin acest proiect vor putea să înceapă doar după ce se termină investiţiile prin programul ISPA”, a explicat preşedintele CJ Suceava.
El a mai precizat că o altă problemă este în comunele Ostra şi Crucea, pentru care CJ Suceava a solicitat Ministerului Economiei să transfere infrastructura de apă şi canal în proprietatea administraţiilor locale.