Crescătorii de animale şi procesatorii de lapte din judeţul Suceava se confruntă cu efectele scăderii cu mai mult de jumătate a vânzărilor la produsele lactate şi caută cu disperare soluţii de evitare a falimentului. Ieri, în cadrul unei întâlniri între fermieri, procesatori şi administraţia judeţeană, organizată de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi de prefectul Sorin Popescu, reprezentanţii celei mai importante verigi de pe piaţa agroalimentară au arătat că, în numai câteva luni, din decembrie până acum, deşi preţul la produsele finite pe bază de lapte a căzut cu 50 la sută, procesatorii au în continuare sute de tone de marfă pe stoc şi sunt în imposibilitatea de a achiziţiona cantitatea mare de lapte de pe piaţă şi, mai ales, la preţul de anul trecut.
Reprezentantul unei asociaţii a crescătorilor de bovine din judeţ a afirmat că, de la începutul acestui an, preţul la achiziţia de lapte a scăzut lună de lună şi a ajuns de la 1,6 lei la un leu şi tendinţa este de a scădea în continuare.
„Am fermă de 50 de vaci, făcută pe SAPARD. Dacă vând laptele sub un leu intru în faliment. De 3 luni n-am văzut un ban la laptele vândut. Toţi procesatorii sunt plini de caşcaval, se vinde un sfert faţă de anul trecut, piaţa e blocată, ce facem? Pentru cei cu 20-30 de vaci este foarte greu, toţi au credite şi banca vrea în fiecare lună rata şi dobânda. Se vorbeşte aici de înfiinţarea de noi ferme de vaci cu lapte. Ce să facă? Se vând cele existente, ce să mai facă altele noi?”, a spus fermierul.
Crescătorii de animale şi procesatorii au vorbit despre modul în care sunt susţinute firmele din industria alimentară în celelalte ţări ale Uniunii Europene, despre politica agricolă coerentă din UE comparativ cu haosul din agricultura românească, unde de 20 de ani se fac numai experimente politice nereuşite, care au ca efect îngroparea totală a satului românesc.
„Cum poate un român- crescător sau procesator, să lupte pe această piaţă sălbatecă? Zău dacă Moscova nu era mai blândă ca Bruxelles”, a afirmat un procesator, cu trimitere la condiţiile dure pentru România negociate la aderarea noastră la UE.

 

Şefii Direcţiei Agricole habar nu au ce se întâmplă în agricultura din judeţ

De altfel, referitor la cine conduce destinele agriculturii româneşti, trebuie spus că singurii care au făcut doar figuraţie la această întâlnire, care s-a dorit de lucru, au fost reprezentanţii Direcţiei Agricole, care nu au fost capabili să răspundă la nici o întrebare adresată de participanţi, nici măcar care sunt capacităţile de producţie şi de procesare ale judeţului Suceava, deşi întrunirea a fost anunţată de la începutul săptămânii. Răspunsul a venit de la o instituţie care nu are neapărat atribuţii în domeniu, Direcţia Sanitar-Veterinară.
După ce şefii Direcţiei Agricole au ridicat din umeri cu nonşalanţă, şeful DSV, dr. veterinar Petrea Dulgheru, a spus că în Suceava sunt 91 de ferme de vaci cu lapte, 187.000 de bovine şi 27 unităţi de procesare. De la începutul acestui an în judeţ s-au procesat 350.000 hectolitri de lapte, din care trei la sută a fost lapte de import şi restul producţie internă. Lunar, se taie 600-700 de bovine. Din cifre reiese că nu supraproducţia e problema, ci preţul şi scăderea cererii, pe fondul sărăcirii populaţiei.
Atât producătorii, cât şi procesatorii au atras atenţia asupra politicii supermarketurilor, care impun taxe mari de vânzare şi nu scad preţurile produselor la raft, deşi din lanţul de producţie cumpără marfa mult mai ieftin.

 

Pieţele ambulante în marile oraşe, prima soluţie de vânzare a stocurilor

După mai bine de două ore de discuţii, concluzia a fost că nu există nici o coordonare între cerere şi ofertă, că fiecare verigă din lanţul crescător de animale- procesator- vânzător acţionează independent şi că este urgentă nevoie de elaborarea unor politici de susţinere a dezvoltării regionale, cu acordarea unor facilităţi care să aibă şi efect. Ca soluţie imediată de ieşire din blocaj, Flutur a reluat ideea pieţelor ambulante în marile oraşe din ţară, în care producătorii suceveni să poată să-şi vândă marfa, să scape de stocuri şi să poată relua producţia, implicit achiziţiile.
Pe termen lung, fără o colaborare, în cadrul unor asociaţii lărgite, a firmelor din industria alimentară, care să reprezinte un partener de dialog şi presiune pentru guvern, asociaţii în cadrul cărora să se elaboreze strategii regionale bazate pe condiţiile concrete din teren, toţi vor ajunge în situaţia de a trage obloanele.
De altfel, până şi Gheorghe Flutur a recunoscut că fermierii români sunt prea cuminţi în comparaţie cu cei din Polonia, Ungaria sau Belgia şi chiar a spus la întâlnirea de ieri că „dacă nu sunteţi gălăcioşi, vă meritaţi soarta”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Judeţul Suceava, îngropat în lapte şi caşcaval.

Comentarii