Printează articolul
Trimite e-mail
Aproape 20.000 de pelerini au participat, în acest an, la Hramul Sucevei, după estimările Jandarmeriei Suceava, care a asigurat buna desfăşurare a evenimentului. Vremea frumoasă a ţinut cu credincioşii, veniţi din toate colţurile ţării, pentru a se închina Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. După cum este tradiţia, pe 23 şi 24 iunie, pelerinii au prilejul să se roage, să atingă racla cu sfintele moaşte, raclă care se scoate din mănăstire o singură dată pe an, şi se aşează sub un baldachin din curtea mănăstirii. Dacă în ajunul Sânzienelor, pe 23 iunie, slujba de priveghere a fost umbrită de o ploaie torenţială, care i-a lipit pe pelerini de zidurile mănăstirii, vremea de ieri a fost splendidă. Sf. Ioan cel Nou de la Suceava este cunoscut pentru puterea sa de a aduce ploaia, mai ales în perioada de secetă, de aceea pelerinii nu au fost deranjaţi de ploaia de marţi seară.
Slujbă cu arhierei
Încă de la ora 9:00, când a început slujba arhierească, curtea mănăstirii era plină ochi de credincioşi. Pentru al doilea an consecutiv, în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan a participat la slujba de Sânziene, desfăşurată ieri în curtea mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Teofan, împreună cu Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, şi un numeros sobor de preoţi.
Pentru ca armonia acestei slujbe speciale să fie completă, răspunsurile la rugăciuni au fost date de corul Mănăstirii Sf. Ioan ce Nou Suceava, condus de preotul profesor Lucian Tablan Popescu.
„Val de binecuvântare şi bunătate”
După citirea Sfintei Liturghii, Mitropolitul Teofan a ţinut un cuvânt de învăţătură în faţa mulţimii, punând accent pe însemnătatea celor doi sfinţi cinstiţi ieri: Sf. Ioan Botezătorul şi Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Acesta a amintit şi de rolul familiei creştine în societate. „Familia, având la bază rugăciunea, este ca o biserică mai mică acasă”, a spus ÎPS Teofan, care a dat un citat din evanghelia citită ieri, „Iubiţi-vă, fraţilor, în Hristos, Domnul!”.
Mitropolitul i-a îndemnat pe credincioşii veniţi în Bucovina să se roage lui Dumnezeu şi Sf. Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava să aducă „val de binecuvântare şi bunătate pentru toţi creştinii”.
În partea a doua a slujbei arhiereşti, atât ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cât şi ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, au transmis câte un gând bun credincioşilor prezenţi la mănăstire, amintindu-le de jertfa pentru credinţă înfăptuită de Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, cel care ocroteşte Bucovina şi Moldova, asemeni Sf. Parascheva de la Iaşi.
Rugăciuni pentru sănătate şi rod bun
Racla cu sfintele moaşte a fost scoasă din mănăstire încă de marţi dimineaţă, prilej pentru credincioşi să se închine şi să le atingă. Pe tot parcursul zilei de marţi, bătrâni, copii, oameni de toate vârstele s-au aşezat la rând pentru a ajunge la foişorul unde a fost aşezată racla de argint cu sfintele moaşte, sub baldachin.
Unii pelerini au venit pregătiţi pentru a petrece noaptea de 23 spre 24 iunie sub cerul liber, aşa că şi-au luat pături, haine mai groase, dar şi saci de plastic, nailoane, în caz că plouă. Nu au dus lipsă de ploaie, pentru că marţi seară, în jurul orei 19:00, pelerinii au fost nevoiţi să se adăpostească în mănăstire, să-şi acopere bagajele cu nailoane şi umbrele, pentru că mai bine de jumătate de oră a plouat torenţial.
„S-a înnegrit tot cerul. Am luat ce aveam pe lângă noi, plase cu mâncare, haine de schimb şi am intrat în mănăstire. Nu ne-am speriat, pentru că ploaia este bună la pământ. După o oră s-a luminat şi s-a făcut iar vreme frumoasă. Am venit tocmai din judeţul Vâlcea, cu nepoţii, sora şi cumnatul să ne închinăm Sfântului. Am căutat o gazdă, dar nu am găsit. Sfântul ne-a păzit şi mergem acasă cu haine sfinţite, miruite de preoţi, care o să fie de leac”, ne-a povestit Felicia Pelinaru, în vârstă de 48 de ani.
Au fost şi pelerini mai norocoşi, care şi-au găsit un acoperiş deasupra capului la localnicii din apropierea mănăstirii. În special maramureşenii, care an de an vin la Suceava de Sânziene. Dumitriţa Hurjui este din Borşa, şi a venit la Suceava cu bunica ei.
„Ne rugăm pentru sănătate, pentru roade la pământ, să ne ferească de nenorociri, de grindine, de răutatea dintre noi. An de an venim aici şi avem mare încredere în puterea Sfântului Ioan cel Nou”, ne-a povestit femeia.
Personalităţi
După oficierea Sfintei Liturghii, racla cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava a fost purtată pe străzile municipiului într-o procesiune la care au luat parte zeci de mii de credincioşi.
La fiecare biserică (Biserica Sf. Înviere, Biserica Domniţelor, Biserica „Sf. Gheorghe” Mirăuţi, Biserica Sf. Dumitru, Biserica Sf. Nicolae, Catedrala „Naşterea Domnului”, Biserica Monument „Naşterea Maicii Domnului”), alte câteva sute de oameni, însoţiţi de preoţi cu icoane în mâini, întâmpinau procesiunea.
Sucevenii s-au înghesuit să atingă racla cu moaşte şi să fie stropiţi cu agheasmă de preoţii care au însoţit procesiunea. Aseară, la ora 22:00, moaştele au fost din nou depuse la locul lor în Sfânta Mănăstire.
La slujba de ieri au fost prezenţi primarul Sucevei, Ion Lungu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, dar şi stareţele de la Mănăstirile Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna şi Probota.
Mai puţine kitch-uri
Chiar dacă au fost cu aproape 5.000 de pelerini mai mult decât anul trecut, nu au fost sesizate incidente neplăcute. Nu a lipsit înghesuiala, vorbe grele aruncate în dreapta şi în stânga, mai ales că mulţi pelerini doreau să treacă pe sub racla dusă pe umeri de preoţi. Jandarmii şi-au făcut datoria şi au menţinut liniştea atât în incinta mănăstirii, cât şi în afara locaşului de cult.
Nici în acest an nu au lipsit comercianţii, care, spre deosebire de alţi ani, nu au venit cu prea multe kitch-uri. Tarabele se aflau în apropierea mănăstirii Sf. Ioan cel Nou, dar şi în curtea mănăstiri, unde se vindeau obiecte religioase şi flori de sânziene.
Din mulţimea de pelerini nu au lipsit nici cerşetorii care, an de an, apelează la mila credincioşilor, dar nici persoanele care adunau bani pentru construirea unei fântâni, a unei capele, biserică sau centru pentru bătrâni. Criza a atins buzunarul românilor, aşa că oamenii nu au fost foarte darnici cu cerşetorii, dar nici nu i-au hulit, ca altă dată.
