Cum este să îţi oglindeşti chipul într-o oglinjoară cu margini de argint, în care s-a reflectat chipul altor femei, cu aproape două sute de ani în urmă? Ori să te opreşti la o terasă, să savurezi o bere rece, urmărind scurgerea timpului de la un ceas de aur, cu lanţ, prins la butonieră, la fel ca înainte de Primul Război Mondial?
Dar cum este să porţi pe degete inele ale unor foste boieroaice, domniţe şi ibovnice ale puternicilor vremurilor de altădată, ori să îţi pui bijuteriile cele mai de preţ în casetele de valori ale străbunicelor, din lemn gravat cu fel de fel de motive sau din bronz, cu luciri tainice.
Astfel de gânduri au trecut prin mintea sutelor de vizitatori ai Târgului colecţionarilor, care a avut loc timp de două zile la parterul centrului comercial Iulius Mall.
Valoarea adusă de trecerea timpului
Fiecare dintre colecţionarii veniţi aici din Suceava, Bucureşti, Iaşi, Brăila şi Botoşani are ceva deosebit în colecţiile sale, iar acelaşi obiect nu îl găseşti de două ori, la mese diferite.
Unii s-au specializat în tablouri, reuşind să vină nu doar cu piese valoroase prin vechime, ci şi prin numele celor care le-au creat, îndeosebi pictori români.
Alţii au reuşit să adune o mulţime de ceasornice, deosebit de interesante atât prin construcţie şi materialele din care sunt făcute, cât şi prin faptul că mai sunt încă funcţionale după atâta vreme.
Vasele decorative şi statuetele - ornament sunt cele mai răspândite obiecte de colecţie scoase la vânzare. De la statui lucrate în fildeş, turnate în bronz şi chiar poleite cu aur, la vase de bronz şi argint, decorate cu modele lucrate migălos, oferta este foarte bogată şi variată.
Pe lângă costul materialelor din care au fost create şi contribuţia celor care le-au lucrat, timpul pare să le fi sporit şi mai mult valoarea. Aşa se face că o statuetă de bronz se vinde cu minim 250 de euro, un vas decorativ, altă dată folosit efectiv prin gospodării, pentru servirea mesei sau căratul apei – cu 350 de euro, în vreme ce o micuţă icoană a Sfântului Gheorghe, placată cu argint, costă 800 de lei.
La colecţiile de monede, preţurile pornesc de la 7-8 lei pentru monede dintr-un trecut nu prea îndepărtat (ultimii 20 de ani), ajungând la sume consistente pentru o monedă bătută pe timpul unei dinastii de mult apuse de împăraţi ai Chinei.
Bucăţi de istorie scoase la vânzare
Toate lucrurile care aparţinut cândva unor familii, tot ce aminteşte de vremurile de altădată este de vânzare. Unii vând chiar şi clanţele de la uşi vechi, roase de miile de atingeri ale unor mâini necunoscute, medaliile obţinute de sportivi pe vremuri sau de cei răsplătiţi pentru meritele lor au devenit o marfă de vânzare, la fel ca şi linguriţele, furculiţele şi lingurile de argint care au hrănit generaţii de oameni.
O perie trecută prin părul unei Cosânzene de altădată e scoasă la vânzare cu tot cu istoria ei ascunsă, la fel ca şi briciul care a trecut peste barba vreunui haiduc.
Aparate foto care au imortalizat momente de istorie, chipuri de bunici şi străbunici şi talgere pe care se măsurau bijuteriile cumpărate de ei, lăsate moştenire urmaşilor, toate sunt acum obiecte de colecţie, de pe care se obţin bani frumoşi.
Chiar şi cunoscutele cravate de pionier, roşii, cu dunguliţe albastre şi galbene pe margini, precum şi fireturile care se puneau în piept comandanţilor de detaşament ai şoimilor patriei, sunt acum vândute ca bunuri de preţ, alături de bancnote şi monede rămase din timpul regimului Ceauşescu.
Alăturate numelui dictatorului şi asociate comunismului, banalele eşarfe purtate de cel puţin două treimi din populaţia României sunt acum obiecte valoroase, expuse cu mândrie alături de icoane pictate pe lemn.
O simplă trecere printre mesele încărcate de fragmente de istorie, purtând pe ele atingerea vremii şi a vechilor lor stăpâni, este pe cât de interesantă şi chiar fascinantă, pe atât de uluitoare: istoria e la modă, şi e de vânzare.