Românii din afara graniţelor ţării care din diverse motive şi-au pierdut cetăţenia română o pot redobândi mai uşor ca urmare a unor modificări legislative aprobate de Senat.
Astfel, în noua formă a legii se spune că persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor (n.r. - menţiune la pactul Ribbentrop-Molotov) precum şi descendenţilor acestora până la gradul trei, la cerere li se acordă cetăţenia prin recunoaştere cu posibilitatea păstrării acesteia atât pe teritoriul ţării de domiciliu, cât şi al României. Până acum, Legea 21/1991 a cetăţeniei române vorbea doar de foştii cetăţeni români care, înainte de data de 22 decembrie 1989, şi-au pierdut cetăţenia sau le-a fost ridicată fără voia lor şi de descendenţii până la gradul doi. Dacă până acum cei care voiau să redobândească cetăţenia română puteau depune cererile doar la oficiile consulare din ţările respective, de acum înainte aceste documente pot fi depuse şi la prefecturile din orice judeţ al României.
„Trebuie să ne apărăm cetăţenii români din afara graniţelor”
„Cum se proceda până acum? Mergeai la un Oficiu consular, făceai o cerere, cererea era înregistrată şi ajungeai la peste 300.000 de cereri. Aşteptai ani de zile să-ţi dea un răspuns că cererea a fost luată în evidenţă şi poţi să vii să ceri să obţii cetăţenia sau să se ţi se recunoască cetăţenia după noua formă aducând un număr de documente. A doua modificare pe care am făcut-o spune că persoanele care potrivit legii pot solicita recunoaşterea cetăţeniei pot depune cererile la Instituţia Prefectului din orice judeţ sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente ale României. Deci, pentru prima dată, permitem cetăţenilor din Republica Moldova să vină pe teritoriul României să meargă la Prefectură să depună aceste cereri”, a explicat senatorul PNL de Suceava Tiberiu Prodan, care a lucrat la modificarea Legii cetăţeniei române.
În fine, ultima modificare a legii, făcută cu scopul fluidizării procedurilor de recunoaştere a cetăţeniei române, vizează comisia specială din cadrul Ministerului Justiţiei. Componenţa comisiei a fost mărită de la şase la 13 membri, persoane de specialitate juridică asimilate magistraţilor şi nu magistraţi ca până acum, persoane numite prin ordin al ministrului Justiţiei, nu al Consiliului Suprem al Magistraturii.
„Modificările vor permite ca cetăţenii care sunt pe teritoriul României sau sunt cu domiciliul în Republica Moldova să poată obţine cetăţenia română. Trebuie să ne apărăm cetăţenii români din afara graniţelor pentru că nu este nimeni vinovat că nu mai este cetăţean român prin acel pact Ribbentrop-Molotov, ce a făcut ca o parte a României să treacă în altă zonă”, a conchis Prodan.