La sfârşitul acestei săptămâni, la Biserica „Sf. Nicolae” din satul Bălineşti, monument istoric care face parte din preţioasa moştenire a epocii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, va avea loc un pelerinaj, cu prilejul împlinirii a 510 ani de la sfinţire.

Vineri, 8 mai, la ora 18:00, la Bălineşti vor fi aduse două racle cu Sfinte Moaşte. Una din racle va fi adusă de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi şi va conţine părticele de moaşte ale sfinţilor: Sf. Ap. Filip, Sf. Ier. Dionisie Areopagitul, Sf. Mc. Haralampie, Sf. Ier. Ioan cel Milostiv, Sf. Mc. şi Tămăduitor Pantelemon, Sf. Mc. Mina, Sf. Mc. Elefterie, Sf. Ap. Vartolomeu şi Varneva, Sf. Ier. Grigorie Teologul, Sf. Mc. Modest, Sf. Ier. Epifanie, Sf. Mc. Artemie, Sf. Mc. Varvera, Sf. Mc. Ermoghen, Veşmânt şi Icoana Sf. Cuv. Parascheva.

 

Moaşte a 50 de sfinţi, de la Lavra Pecersca din Kiev

Cea de-a doua raclă va fi adusă din Ucraina şi va conţine părticele de moaşte a 50 de sfinţi de la Lavra Pecersca din Kiev.

Raclele cu Sfintele Moaşte vor fi depuse în biserica paraclis de la Bălineşti, unde un sobor de preoţi va oficia slujba vecerniei.

În dimineaţa zilei de 9 mai, se va resfinţi casa parohială, care a fost renovată din temelii, apoi va fi oficiată Sf. Liturghie. La sfârşitul slujbei arhiereşti, va fi sfinţită şi troiţa ridicată în centrul satului Bălineşti.

 

Zidire pe cheltuiala logofătului Tăutu

Preotul paroh Gheorghe Lupu, al Bisericii „Sf. Nicolae”, ne-a spus că satul Bălineşti este cunoscut încă înainte de sfârşitul secolului al XV- lea, pe când aparţinea logofătului Ioan Tăutu, om de seamă şi bun diplomat al marelui domn Ştefan cel Mare şi Sfânt şi al fiului acestuia Bogdan al III - lea.

„Zidirea bisericii \'Sf. Nicolae\' a început în anul 1494 şi s-a terminat în anul1499. Biserica a fost zidită cu cheltuiala logofătului Tăutu, după cum glăsuieşte pisania bisericii: „Cu voinţa Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi săvârşirea Sfântului Duh, Pan Ioan Tautu logofăt, a început a zidi această biserică întru numele celui între sfinţi părintele nostru Arhierarhul şi Făcătorul de Minuni Nicolae, în zilele binecredinciosului şi de Hristos iubitorului domn io Ştefan Voievod şi s-a sfârşit în anul 7007(1499) luna decembrie 6”. Arhitectura acestei biserici este singulară în epocă şi exprimă convingător gustul ales şi sigur al ctitorului”, ne-a povestit preotul Lupu.

 

Decorul pictat, aproape intact, după 500 de ani

În interiorul bisericii, după cum a mai completat preotul paroh Lupu, pictura se păstrează destul de bine. „Biserica din Bălineşti se numără printre puţinele monumente din timpul lui Ştefan cel Mare care păstrează aproape integral decorul pictat. Starea de conservare a zugrăvelilor nu este prea strălucită. Întâlnim zone întregi unde pictura s-a desprins împreună cu stratul suport, lăsând să se vadă prima zugrăveală a bisericii, cea provizorie alcătuită numai din dreptunghiuri roşii şi verzi ce imit cărămida smălţuită”, ne-a spus preotul.

Pictura exterioară a bisericii din Bălineşti, realizată în 1535-1538, este, din păcate, aproape complet distrusă. Din amplul program iconografic se mai pot observa urmele picturii din „Judecata de Apoi” şi, pe latura de sud a altarului, în firidă, se distinge Sf. Nicolae şi Arhanghelul Mihail.

 

În pronaosul bisericii, gropniţa familiei Tăutu

Pictura bisericii monument din Bălineşti a fost realizată de Gavril Ieromonahul, care a trăit la sfârşitul secolului al XVI - lea. Este primul pictor din epoca lui Ştefan cel Mare. O analiză atentă a picturii de la Bălineşti, după cum ne-a explicat preotul paroh, duce la concluzia că pictorul s-a servit de ajutoare. În pronaosul bisericii se afla gropniţa familiei Tăutu, găsindu-se aici nouă lespezi din piatră care acoperă mormintele ctitorului şi ale familiei acestuia.

Catapeteasma bisericii este mai nouă, ctitorul ei fiind Eremia Jignicerul, în anul 1792, proprietarul de atunci a moşiei de la Bălineşti. Este lucrată din lemn de tei şi alcătuită din trei rânduri de icoane. Sculptura catapetesmei este bogată în elemente florale.

În decursul timpului, biserica de la Bălineşti a avut de suferit în mai multe rânduri din cauza turcilor şi a austriecilor, care au folosit-o ca magazie. În anul 1721, biserica a fost restaurată prin grija Episcopului Calistru de Rădăuţi, când s-au restaurat acoperişul, uşa şi mobilierul.

Din 1899 este luată în grijă, păstrare şi conservare de departamentul pentru Monumente Istorice.

 

Program de restaurare

Începând cu anul 2002, biserica de la Bălineşti a fost inclusă într-un program de restaurare a picturii interioare şi exterioare. Tot atunci s-au realizat şi unele săpături arheologice. În urma săpăturilor, s-au descoperit câteva lucruri preţioase: inelul sigilar al lui Dragotă Tautulovici, nasturi globulari, aplice.

Povestindu-ne atâtea lucruri interesante despre această biserică monument istoric, preotul Gheorghe Lupu crede că i-a convins pe toţi credincioşii „iubitori de Dumnezeu să ia parte la acest frumos eveniment duhovnicesc”. „Mulţumim tuturor celor ce ne-au ajutat şi ne ajută”, a încheiat părintele Lupu.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pelerinaj la biserica monument din Bălineşti.

Comentarii