Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cercul s-a reînfiinţat anul acesta după o pauză de 10 ani. Fiind un cerc de cultură şi civilizaţie, nu are “limită de vârstă”- sunt grupe de preşcolari, elevi din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
La cerc vin atât copiii care vor să înveţe limba engleză cât şi cei care vor să afle mai multe despre tradiţiile şi modul de viaţă din ţările vorbitoare de limba engleză, în special Marea Britanie sau Statele Unite. Cercul îşi propune dezvoltarea abilităţilor copiilor de receptare şi exprimare a mesajului oral, dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii engleze şi al civilizaţiei spaţiului cultural anglofon, cât şi încurajarea dezvoltării personalităţii copilului prin identificarea abilităţilor personale şi exploatarea cretivă a acestora.
„Printre activităţile desfăşurate la cerc se numără jocul, ritmul şi cântecul pentru cei mai tineri anglofili, exerciţii şi dialoguri tematice, programe de învăţare a limbii engleze pe calculator şi concursuri pentru toate vârstele şi nu în ultimul rând teatru în limba engleză pentru cei mai talentaţi dintre cursanţi. Materialele folosite sunt de la flashcard-uri şi postere, cărţi şi materiale fotocopiabile până la mijloacele multimedia cu care este dotată sala. Cursanţii învaţă engleza prin joc, cântec, culoare (desen), programe interactive sau lecţii în natură, tehnici dramatice şi vizionări de filme/reportaje.”- ne-a spus îndrumătorul cercului, Otilia Ciubotariu.
Copiii care activează la acest cerc au luat parte la serbarea Palatului Copiilor din 5 aprilie a.c. cu sceneta în versuri „Little Red Riding Hood and the Wolf” (Scufiţa Roşie şi Lupul) de Roald Dahl – o adaptare postmodernă amuzantă a poveştii tradiţionale, cu schimbări de situaţie şi final surpriză. De la prof. Otilia Ciubotariu am aflat că printre copiii care s-au remarcat la acest cerc se numără preşcolarii Ştefan Ignat, Răzvan Roşu, Iris Baciu, la clasa a VI-a Diana Tanase, Cezara Ulea, Ingrid Bliortzu, Madalina Coste, iar la clasele I- IV Ilinca Balan, Diana Dubatufca, Mihnea Gurau.
Încă mai puteţi admira la Iulius Mall, lucrările copiilor de la crecurile de Artă textilă şi Tapiserie, expuse la parterul supermarket-ului. Copiii au efectuat timp de câteva săptămâni la rând, lucrări dedicate sărbătorilor de primăvară pe care apoi le-au expus pentru a vă încânta ochiul. Vă invităm să le admiraţi!
Educaţie şi cetăţenie europeană
La sfârşitul săptămânii trecute Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava , Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Asociaţia Educatorilor Suceveni, cu sprijinul Liceului cu Program Sportiv a organizat cea de-a cincea ediţie a simpozionului internaţional \'\'Educaţie şi cetăţenie europeană\'\'. Acţiunea a implicat participarea a zeci de cadre didactice din toate judeţele ţării, elevi din liceele sucevene, reprezentanţi ai organizaţiilor de voluntariat internaţionale. S-au desfăşurat workshop-uri având ca temă violenţa în mediul şcolar, modalităţi de prevenire a comportamentelor antisociale la tineri, consumul de alcool şi riscurile acestuia în contextul formării adolescentului român - cetăţean european. Au fost organizate dezbateri cu cadrele didactice şi invitaţii străini în vederea identificării şi aplicării unor tactici şi tehnici moderne de abordare şi prevenire a fenomenului delincvenţei juvenile şi victimizării minorilor. Elevii voluntari au prezentat scenete cu referire la tema simpozionului.
De la inspector de poliţie, Ionuţ Iepureanu am aflat că activităţile de la Palatul Copiilor sunt apreciate şi că într-adevăr, „dându-le copiilor ocupaţie, delicvenţa în rândul acestora va scădea”.
Iulian Atănăsoae Cercul presă scrisă, radio- TV
Operare şi Programare pe Calculator
În cadrul cercului de Operare şi Programare pe Calculator, unul dintre noile cercuri înfiinţate în cadrul Palatului Copiilor Suceava, elevii au posibilitatea să folosească o gamă largă de aplicaţii informatice, de la utilizarea editorului de texte Word, prezentări Power-Point sau foi de calcul (Excel), până la creearea de programe, în C++, grafică pe calculator, baze de date (VisualFoxPro) sau realizarea de pagini Web.
Coordonatorii cercului, Andreea Mihalachi şi Liviu Pînzaru şi-au propus formarea unei echipe de programatori, care să creeze diferite aplicaţii, inclusiv jocuri, care deocamdată este în formare, la cerc fiind aşteptaţi în continuare elevi pasionaţi de informatică, care sunt şi dispuşi să-şi investească timpul lor liber pentru a descifra tainele informaticii.
Cercul de Operare şi Programare pe Calculator colaborează cu Inspectoratul Judeţean şi cu o serie de scoli din oraş la realizarea unui site de programare (excelenta.cn-eminescu.ro), unde elevii interesaţi pot învăţa elementele de bază ale limbajului C++, prin lecţiile puse la dispoziţie, sau îşi pot exersa achiziţiile în programare rezolvând problemele propuse.
„Elevii din cadrul cercului au ocazia să participe în fiecare an la concursurile de informatică. Dintre elevii care au participat la concursul judeţean de informatică, secţiunea programare, au obţinut locul I, respectiv lucul II elevii Alexiuc Dragoş şi Alexiuc Tudor- clasa a II-a şi s-au remarcat Bejenaru Daniel-clasa a IV-a şi Parasca Patricia- clasa a V-a, iar la secţiunea Power-Point: Krsemenicki Ştefana- clasa a IV-a, Nichifor Ana-Maria- clasa a IV-a.
Cu o activitate deosebită la cerc s-au evidenţiat şi elevii: Bîrculescu Liviu, Chibici Daniel, Cornienco Adrian, Andreescu Andrei, Liţcanu Tudor,
Constantinescu Alexandru, Toma Alexandru şi lista poate continua.”- ne-a spus profesor Liviu Pînzaru.
Membrii Cercului presă scrisă, radio-TV
Suceava – oraşul văzut de un tânăr
Oraşul de azi aşa cum îl vedem noi, este un amestec de stiluri arhitecturale numit în termeni profesionali stil eclectic. Suceava are însă parte de-un eclectism aparte - resturi ale gloriei sale medievale de capitală a Moldovei, se mai văd prin zona centrală. Din nenumăratele case de piatră cu pivniţă şi etaj de care vorbeau cronicarii a mai rămas Hanul Domnesc, iar din biserici doar vreo câteva au mai mult de 150 de ani. Dintre acestea bisericile Sf. Cruce, Turnu Roşu şi mănăstirea Zamca, sunt într-o stare jalnică, una fiind reconstruită din temelii şi alta aflându-se într-un proces de renovare continu şi inexistent. Sf. Cruce deşi bine întreţinută, e afectată de traficul intens din zona autogării, clopotniţa îndreptându-se tot mai mult spre stradă. Exemplele renaşterii moldovene şi anume biserica Sf. Dumitru, mănăstirea Sf. Ioan şi biserica Sf. Nicolae au parte de o amplasare nedemnă de valoarea lor. Abundenţa clădirilor noi, comuniste ori contemporane din jurul lor le face practic invizibile, camuflându-se în aspectul arhitectural al zonei. Sf. Ioan e singura izolată, ascunsă lângă Parcul Cetăţii, după fortificaţii masive. Un ochi bun ar putea da şi-o tentă de calitate urbanistică zonelor cu biserici vechi, acestea dintr-un anumit unghi oglindindu-se în sticla clădirilor de birouri din zonă. Un exemplu de „eclectism de calitate” se regăseşte în zona bisericii Sf. Dumitru, care intră în contrast cu clădirea Curţii de conturi. Acelaşi tip de contrast urban îl regăsim dacă coborâm pe strada Mihai Viteazu înspre cinema, observându-se biserica Sf. Nicolae având în spate un turn de sticlă. Din păcate exemplele nu sunt multe dar se poate spune că Suceava are un strop din aspectul unei metropole.
Vechiul oraş austriac Suczawa a fost dărâmat de comunişti aproape din temelii pentru ca populaţia să uite de epoca perfidă a burgheziei. Din arhitectura implementată în cei 150 de ani de administraţie austriacă s-a păstrat poate doar, de vreo două ori mai bine ca cea medievală. Catedrala catolică din centrul oraşului este printre puţinele exemple de stil neo-clasic din oraş, ce aminteşte de faptul că acum un secol Suceava era populată de germani. Clădirea prefecturii şi cea a tribunalului, clădiri ce şi-au implinit de ceva ani centenarul sunt construite într-un ciudat stil neo-clasic unguresc, semănând cu cele din Cluj sau Tîrgu Mureş, fapt cu atât mai ciudat cu cât Bucovina nu a avut nicio legătură directă cu ungurii. Liceul Ştefan cel mare e clădire tipică nemţească. Ispiră echilibru, răceală, sobrietate şi în acelaşi timp armonie. Este de-asemenea printre cele mai bine păstrate clădiri istorice din oraş. Alte exemple de clădiri vechi care să impresioneze ar mai fi corpul administrativ al Liceului de artă ce are mai mult de 200 de ani, spitalul vechi, Muzeul Bucovinei şi în rest cele civile care de-asemenea se pot număra într-o zi. Singura zonă cu-o arhitectură parţial neatinsă de buldozerele comuniste este cea armenească, dintre cartierul autogării şi cartierul Zamca, unde se pot încă vedea casele negustorilor şi funcţionarilor de acum un secol. Se întâlnesc case specifice armeneşti, dar o bună parte au o arhitectură de-un eclectism fascinant. Diversitatea etnică din Suceava anilor 1900 a creat un stil arhitectural unic in România. Spre exemplu sunt case cu verandă românească, ferestre şi acoperiş nemţesc având intrarea principală direct din stradă ca la casele evreieşti. Din păcate micile comori arhitecturale sunt ignorate şi zona se banalizează tot mai mult, construindu-se vile si blocuri şi dărâmându-se casele vechi.
S-a construit mult după căderea comunismului, anul 2008 fiind apogeul dezvoltării imobiliare. E românesc să se construiească fără plan urbanistic zonal şi general, o clădire care nu face parte din specificul arhitectural al zonei, la ridicarea căreia să se folosească doar materiale ieftine, nedurabile şi în final să denote banalitate. E românesc dar nu e bine. Tradiţia urbanistică a comunismului ar trebui să mai existe şi constructorii să ţină cont de ea. Sub regimul comunist s-a murit de foame dar s-au creat oraşe. Suceava a fost un oraş sistematizat- clădirile inutile, prost consolidate, prost construite au fost dărâmate, sistemul stradal lărgit şi regularizat, iar suprafaţa a fost stric împărţită în locuibilă( blocuri, case), utilitară (instituţii, parcări), de tranzit (trotuare, alei, străzi, pasaje) şi de agrement(parcuri). Acum, această sistemtizare nu mai este respectată.
Andrei Popa, cercul Presă scrisă, radio-TV
