După cum ne-a precizat inginerul Ştefan Argatu, şeful Serviciului Carantină Fitosanitară, 2009 este un an de invazie a cărăbuşilor, milioane de adulţi care s-au dezvoltat în ultimii patru ani ieşind acum la suprafaţă.
După ce trăiesc în adâncul solului timp de aproape patru ani, trecând prin stadiile de larvă şi de pupă, cărăbuşii ies la suprafaţă de obicei la începutul lunii mai, pentru aproximativ o lună de zile.
„În acest an, din cauza secetei şi a temperaturilor mari din timpul zilei, instalate de multă vreme, cărăbuşul a ieşit la suprafaţă mai timpuriu. Vor mai rămâne în jur de trei săptămâni, după care se vor împerechea, femelele îşi vor depune ouăle în sol, la 10-12 centimetri adâncime, şi apoi toţi adulţii vor muri”, a explicat Ştefan Argatu.
Fiecare femelă face în jur de 90-120 de ouă, astfel că rata de înmulţire este foarte mare.
Foarte dăunători pentru pomii fructiferi
Cărăbuşul nu este foarte pretenţios în ceea ce priveşte hrana, găsindu-se pe aproape toţi copacii, însă preferă prunii, cireşii, vişinii, şi zarzării, în cazul pomilor fructiferi, şi stejarii, fagii sau ulmii, în ceea ce priveşte arborii.
„Consumă frunza, lăsând numai nervurile principale. Pagubele mari le produc la pomii fructiferi, atacurile în număr mare compromiţând recoltele de fructe. Tratamentele chimice nu prea sunt recomandate, deoarece pomii sunt înfloriţi şi pot fi afectaţi din alte puncte de vedere, condiţii în care cea mai eficientă măsură este scuturarea pomilor în fiecare dimineaţă, strângerea şi apoi distrugerea cărăbuşilor”, a mai precizat inginerul, subliniind că aceste insecte produc pagube şi înainte de ieşirea din pământ, când larvele distrug mai ales rădăcinile pomilor fructiferi tineri.
Chiar dacă următoarea invazie a acestor insecte este aşteptată abia în 2013, cărăbuşii vor mai apărea şi în următorii ani, în luna mai, însă în număr mic, din generaţiile reduse existente anual, în afara anilor de invazie.