Bolnavi periculoşi
Beneficiarii de la Dragomirna au nevoie permanentă de supraveghere. Personalul de aici trebuie mereu să fie atent, pentru că aceşti bolnavi sunt imprevizibili. În perioadele de decompensare fac crize şi cu greu pot fi controlaţi. Au fost şi cazuri în care s-au bătut între ei sau au lovit personalul care-i îngrijeşte.
Pentru a le ocupa mereu timpul, bolnavii (majoritatea au stat ani la rând prin centre de recuperare, unii la Costâna şi Sasca, alţii în spitale de psihiatrie şi la „Grajduri” Iaşi) sunt antrenaţi în mai multe activităţi de socializare.
Ei merg la cumpărături, însoţiţi de asistenţii sociali, la biserica din localitate, mai ales că preotul Ioan Bilauca este şi lucrător social la acest centru, şi cunoaşte foarte bine problemele cu care se confruntă bolnavii.
Terapie ocupaţională
Fiecare bolnav are un program individual de activitate, în funcţie de formele de terapii recomandate, kinetoterapie şi masaj, consiliere şi terapie sportivă, activităţi de relaxare, educaţie civică, terapie educaţională, socioterapie.
„La atelierul de terapie ocupaţională, bolnavii sunt organizaţi pe grupe de lucru, în cadrul cărora confecţionează diferite articole decorative: colaje, tablouri, împletituri din sfoară, tricotaje, felicitări. Alţi beneficiari în timpul liber ies în curtea centrului şi joacă şah, fotbal sau sunt antrenaţi în activităţi agricole. Mulţi dintre ei sunt pasionaţi de bucătărie şi atunci sunt programaţi pentru a pregăti masa, pentru colegii lor”, ne-a spus Virginia Hriţuc, şef birou Asistenţă Socială - Centru de Recuperare şi Reabilitare Mitocu Dragomirnei.
Fără şanse de recuperare 100%
Anul trecut 13 asistaţi au fost externaţi şi redirecţionaţi spre alte instituţii de specialitate, pentru că necesitau îngrijire în regim de spital sau erau dependenţi de serviciile de îngrijire personală. Alţi 13 beneficiari au peste 10 ani de instituţionalizare şi prezintă o serie de disfuncţionalităţi. La aceşti bolnavi riscul de decompensare este major şi crizele pe care le fac sunt mai dese ca la ceilalţi bolnavi. Un singur beneficiar a fost reintegrat în familie, anul trecut.
Personalul din centru încearcă, pe cât este posibil, acolo unde persoanele bolnave au aparţinători, ca aceştia să vină să-şi viziteze rudele aflate în suferinţă. Nici unul dintre aceşti bolnavi nu are şanse de recuperare sută la sută.
Tineri departe de familie, din cauza bolii
În Centrul de Recuperare şi Reabilitare de la Mitoc şi-a găsit adăpost şi Cornel, un tânăr în vârstă de 39 de ani. De la 20 de ani, bărbatul este internat prin spitale şi centre de recuperare. Cornel are epilepsie şi tulburări psihice. Familia a cerut sprijinul statului, pentru ca acesta să fie internat, după ce cu ani în urmă tânărul şi-a agresat mama. Femeia este plecată acum la muncă în străinătate. Singura persoană care îl vizitează pe bolnav este un frate.
Toţi aceşti tineri cu afecţiuni psihice, după cum ne-a mai spus Virginia Hriţuc, au mare nevoie de afecţiune. Una dintre bolnavele de la Mitoc, Geta, are 46 de ani şi suferă de schizofrenie. Femeia are un copil, care acum este student. Copilul a fost crescut de bunici, după ce părinţii au divorţat când copilul era foarte mic. Băiatul îşi vizitează mama şi chiar şi-a exprimat dorinţa de a o lua în familie, atunci când va avea un venit stabil şi o locuinţă proprie.
Simona are 32 de ani şi are un retard psihic şi mintal. Şi în cazul ei, părinţii şi fratele o vizitează destul de des, ceea ce-i face bine tinerei. Îşi recunoaşte rudele şi socializează cu ele. Sunt şi mulţi bolnavi care nu au nici un venit şi nici rude care să-i viziteze.
Investiţii din sponsorizări
Şeful Centrului de Recuperare şi a Locuinţei Maxim Protejate de la Mitoc, Valerian Economu, ne-a spus că acest centru a fost înfiinţat în anul 2007, printr-un proiect PHARE, în valoare de aproape 350.000 de euro. „De când coordonez activitatea acestui centru, am reuşit, cu ajutorul primăriei de aici, să mai obţin 40 de ari, pe lângă cei 60 care au fost iniţial pe proiect. Am construit o magazie de lemne, birou de contabilitate, sală de lucru pentru organele de control, alei de acces, toate din sponsorizări. Am depus şi un proiect de finanţare la Consiliul Judeţean, prin care am solicitat 55 de mii de euro, bani cu care vrem să construim un beci, o magazie pentru alimente. Sperăm să fim ajutaţi”, a încheiat Valerian Economu.