Primii suceveni care au avut curaj să folosească un sistem care utilizează doar apa şi aerul pe post de agent termic sunt fostul subprefect Angela Zarojanu şi sora ei, Iuliana Stoica.

Cele două surori au decis, în urmă cu doi ani, să-şi construiască fiecare câte o casă în zona Moara şi au fost tentate de sistemele de încălzit care funcţionează cu energie alternativă, cu atât mai mult cu cât la vremea respectivă guvernul liberal anunţase intenţia de lansare a unui program prin care cei care ar apela la astfel de sisteme ar plăti doar 10 la sută din costuri, restul urmând a fi suportat de stat.

Un alt motiv pentru care familiile Zarojanu şi Stoica au ales încălzirea apă-aer a fost acela că, în zona caselor lor, alternativa era doar centrala pe lemne, care presupune alimentarea permanentă cu combustibil. „Nici eu, nici sora mea nu ne vedeam punând lemne pe foc la centrală o dată sau de două ori pe zi. Soţul meu este născut în oraş şi a trăit la oraş toată viaţa, deci nu era nimeni care să se priceapă cât de cât la asta. Am văzut astfel de sisteme utilizate pe scară largă în Franţa şi Germania şi am căutat o firmă în Suceava care să facă acelaşi lucru şi la casele noastre”, ne-a declarat Angela Zarojanu.

Au găsit firma, au găsit echipamentele, iar la montaj a venit şi reprezentantul furnizorului din Germania pentru a se asigura că lucrurile au fost făcute cum trebuie.

Conform tehnicianului român care s-a ocupat de instalaţia de încălzire, Sergiu Pîţu, centralele locuinţelor Zarojanu şi Stoica funcţionează pe principiul frigiderului, cu o pompă de căldură aer-apă ce recuperează căldura exterioară. Circuitul agentului termic (apă sau apă cu antigel) este închis, subteran, între pompa de căldură şi instalaţia de încălzire din casă. În casă nu sunt ţevi sau calorifere, ci convertoare cu termostat, cu temperatura reglabilă în fiecare încăpere. Legătura cu reţeaua exterioară de apă se face doar pentru apa caldă menajeră.

 

Vara, sistemul de încălzire devine instalaţie de aer condiţionat

Vara sistemul funcţionează ca o instalaţie de aer condiţionat. Pompele sunt alimentate electric, cu curent trifazic, cu preţ de facturare mai redus decât cel monofazic. Pompa are o putere instalată de 11 kW şi la un factor de utilizare de 60 la sută, în lunile de vârf ar însemna un consum de 6-7 kW/oră.

„După egalizarea temperaturii în toate camerele şi într-o casă cu o izolare termică foarte bună, cum este cea a doamnei Zarojanu, factorul de utilizare scade destul de mult, deci practic centrala porneşte rar. Este o instalaţie fiabilă, cu energie curată, fără pericol în exploatare şi o amortizare mai rapidă, faţă de alte sisteme”, ne-a spus Sergiu Pîţu.

Costul total al sistemului de încălzire, cu toate echipamentele şi montarea a fost de circa 24.000 de euro, deci 12.000 de euro pentru fiecare familie.

„Suntem foarte mulţumiţi. Toată iarna am avut în casă 25 de grade Celsius, locuinţa a fost construită din lemn şi înmagazinează căldura foarte bine, nu avem costuri mai mari decât la o casă cu încălzire clasică şi, în plus, stăm într-o casă ecologică. Cred că acesta este viitorul”, a spus Angela Zarojanu.

Tot la energie alternativă a apelat şi pentru iluminatul curţii, folosind lămpi care peste zi înmagazinează energia solară şi luminează noaptea.

 

Sistemele de încălzire ecologică, finanţate 90 la sută de stat, prin administraţiile locale

Fostul subprefect de Suceava a mai spus că va depune documentaţia pentru decontarea cheltuielilor în sistemul de încălzire, numai că modul în care noul guvern a modificat legislaţia reduce această şansă la aproape zero.

Fostul guvern concepuse programul „Casa verde” după modelul celui de înlocuire a parcului auto, în sensul că mai multe firme de instalaţii  puteau depune oferte, Administraţia Fondului de Mediu le valida pe cele care îndeplineau criteriile legale şi le mediatiza. Ulterior, cetăţeanul sau asociaţia de locatari trebuia să-şi exprime dorinţa de a-şi monta panouri solare sau pompe de căldură şi trebuia să arate că dispune de cei 10 la sută din costuri, restul de 90 la sută fiind alocaţi de Ministerul Mediului, din taxa de poluare.

 

În 2009, Ministerul Mediului a alocat 125 de milioane de euro pentru finanţarea sistemelor ecologice de încălzire

Noul guvern a abrogat ghidul de finanţare, a suspendat programul la începutul acestui an, apoi l-a modificat. În noua variantă, care este aplicabilă de săptămâna trecută, destinatarii exclusivi sunt administraţiile locale.

Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a stabilit că beneficiari vor fi instituţiile publice, unităţile de învăţământ, spitalele, precum şi persoanele fizice din cadrul asociaţiilor de locatari, însă tot prin intermediul administraţiilor locale. Suma alocată programului în 2009 a fost redusă cu 40 la sută, de la 520 de milioane de lei, la 310 de milioane (125 de milioane de euro), pentru cetăţeni sau asociaţii de proprietari, pe principiul "primul venit, primul servit".

Firmele care vor să monteze panouri solare, pompe geotermale sau alte instalaţii vor participa la licitaţii, deci nu vor avea cote alocate, aşa cum este cazul în programul Rabla, şi vor avea stabilite condiţii clare de îndeplinit. Licitaţiile se vor derula prin procedurile normale de achiziţie, deschise tuturor firmelor interesate.

Pentru ca echipamentele să fie declarate eligibile, au fost stabilite standarde clare şi garanţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Primele case din Suceava încălzite cu apă şi aer.

Comentarii