Primarul de Suceava, Ion Lungu, a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, că acest ou va fi considerat un simbol al oraşului, alături de Cetatea de Scaun a lui Ştefan cel Mare, şi va fi inclus în pliantele turistice. De asemenea, vor fi montate săgeţi indicatoare spre acest obiectiv turistic încă de la intrarea în oraş. Pe soclul oului va fi montată o plăcuţă metalică pe care se vor descrie dimensiunile şi greutatea, precum şi data la care a fost omologat ca record mondial.
Lungu apreciază că, prin crearea acestui nou simbol al Sucevei, oraşul a avut numai de câştigat şi cei circa 750 de milioane de lei vechi, cât s-au cheltuit cu oul-record, au fost recuperaţi integral prin publicitatea de care s-a bucurat evenimentul în mass-media naţională.
Recorduri româneşti în World Records Academy
„Imaginea municipiului a fost promovată la ore de vârf, pe toate posturile centrale de televiziune. Dacă plăteam publicitate, ne costa mai scump. Consider că a fost un proiect reuşit şi că oul uriaş va fi un reper pentru Suceava”, a declarat primarul Ion Lungu.
World Records Academy, din SUA, se prezintă ca fiind principala organizaţie mondială care atestă stabilirea unor recorduri mondiale. Nu are nici o legătură cu Guinness World Records, care a lansat, în 1955, faimoasa Carte a Recordurilor.
În România, World Records Academy a mai omologat poemul „Luceafărul”, al lui Mihai Eminescu, drept cel mai lung poem de dragoste; pe Traian Băsescu drept şeful de stat care a rezolvat cel mai repede o petiţie cetăţenească, în numai două ore; Nadia Comăneci ca gimnasta cu cele mai multe note de 10 la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice, Mariana Bitang drept cea mai de succes antrenoare din sportul mondial, după numărul de medalii câştigate, Cleopatra Stratan, ca primul artist din lume care a susţinut un concert la vârsta de trei ani, Palatul Parlamentului, bulzul de la Turia, cei mai mulţi Moş Crăciun care au plecat la drum pentru a împărţi cadouri, cel mai lung cârnat, cel mai greu tort etc.
(23 apr 2009, 20:38:20