Reducerea pedepselor pentru anumite infracţiuni nu este văzută cu ochi buni de conducerea DNA. Şeful acestei structuri, Daniel Morar, şi-a exprimat temerea că rezolvarea unor cazuri de corupţie ar deveni mult mai dificilă decât în prezent.
"Sunt foarte mulţi consilieri locali trimişi în judecată, dar faptele lor se găsesc foarte greu. Nimeni din instituţie nu depune plângere. Descoperirea ilegalităţilor se face abia când şi dacă se schimbă primarul în urma alegerilor, care se ţin o dată la patru ani. Astfel se pierde o grămadă de timp, pentru că fapta se prescrie într-o perioadă care curge de la comiterea faptei. Reducerea acestor termene va permite multora să scape de rigorile legii", a declarat Daniel Morar.
Aceeaşi opinie a avut-o şi adjunctul Secţiei a II-a din DNA, procurorul Horaţiu Baias.
“Mulţi dintre cei aflaţi acum în închisori au ispăşit deja termenele reduse din proiectul noului Cod Penal, astfel că vor trebui puşi imediat în libertate, pentru că trebuie aplicată legea penală mai favorabilă”, a mărturisit Baias.
Nimeni nu vede cu ochi buni schimbările din Codul Penal
Şi reprezentanţii societăţii civile, dar şi ai judecătorilor sunt de părere că anomaliile din proiectul de Cod Penal se vor repercuta direct asupra întregii societăţi româneşti şi că înainte de a fi pus în aplicare este nevoie de o analiză profundă.
„Nimeni nu s-a gândit ce înseamnă această schimbare măcar din punct de vedere financiar. Modificarea unui astfel de Cod într-o altă ţară a generat cheltuieli de 500 de milioane de euro. La noi nimeni nu ia în calcul acest aspect”, a precizat Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR).
Şi judecătorul Cristian Dănileţ, vicepreşedinte al SoJust, nu crede că reducerea pedepselor ar putea fi benefică.
"Scăderea pedepselor este un trend internaţional. Este bine pentru statele aşezate, dar nu şi în cazul celor de genul României. În cazuri de corupţie, oricine va fi tentat să ia mită dacă primeşte o pedeapsă mică. Reducerea pedepselor va scoate şi foarte mulţi deţinuţi din puşcării, deci cred că gradul infracţional va creşte semnificativ", a apreciat Dănileţ.
Investigaţiile transfrontaliere, noul trend în jurnalism
Investigaţiile transfrontaliere legate de crima organizată şi spălările de bani au constituit o altă temă de discuţie.
Paul Radu, din cadrul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie, a explicat care sunt avantajele unei astfel de colaborări între ziarişti aflaţi în diferite state ale lumii şi faptul că informaţiile circulă mult mai rapid decât se întâmplă între organele de anchetă şi instituţiile ţărilor respective. Un exemplu concret prezentat a fost cel al spălării de bani prin transferurile de jucători din România, ancheta jurnalistică pe această temă relevând legături periculoase ale unor persoane cunoscute de la noi din ţară cu mafia din Bulgaria sau Columbia.