În eventualitatea unor calamităţi naturale, epidemii, incendii sau inundaţii, spitalele din judeţ ar face faţă cu greu nevoilor de sănătate ale populaţiei, din cauza clădirilor şubrede în care funcţionează şi a deficitului major de cadre medico-sanitare.

Aşa a informat ieri directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dr. Alexandru Lăzăreanu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, marcată pe data de 7 aprilie, şi care, în acest an, sub sloganul “Salvaţi vieţile – spitale sigure în situaţii de urgenţă”, şi-a propus să atragă atenţia asupra nesiguranţei pe care-o prezintă clădirile acestor unităţi şi a modului în care personalul este pregătit în caz de catastrofă.

 

Clădiri de peste o sută de ani

În timp ce tema subliniază ideea că unităţile de sănătate trebuie să aibă infrastructuri solide pentru a rezista pericolelor şi să fie pregătite cu personal suficient pentru a tratata traumatismele sau a preveni îmbolnăvirile în masă, în judeţul nostru, unele spitale sunt în pericol de prăbuşire.

Dacă unităţile spitaliceşti din Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc au clădiri noi, cele din Vatra Dornei şi Fălticeni sunt vechi de peste o sută de ani şi nu ar face faţă unor catastrofe naturale, incendii, inundaţii, epidemii.

„Planul meu este ca aceste clădiri vechi, care nu sunt de patrimoniu, să fie demolate şi să construim alte spitale. Vreau să avem clădiri care să fie corespunzătoare activităţii medicale, să aibă circuite funcţionale şi să asigure confort”, a spus Lăzăreanu.

 

În pericol de prăbuşire, chiar şi la un cutremur mic

La Spitalul Vatra Dornei, experţii au constatat că există pericol de prăbuşire la un cutremur de 3-4 grade.

”Acum vreo şapte ani, când nu eram eu director, o comisie a făcut expertiza clădirii şi a spus clar că este necesară consolidarea. Dar asta costă enorm, aşa că mai bine construim un spital nou. În acest scop am făcut chiar şi un studiu de fezabilitate şi ni s-au promis nişte bani pentru întocmirea proiectului tehnic. Noul spital ar urma să funcţioneze în curte, în spatele celui vechi”, a arătat directorul unităţii, dr. Aurel Scurtu.

La Fălticeni, Maternitatea funcţionează într-o clădire improprie, care se deplasează continuu ca urmare a alunecărilor de teren şi pentru care se mai plăteşte şi chirie, după ce proprietarul de drept a câştigat imobilul. În această localitate au fost demarate lucrări pentru ridicarea unui nou spital, dar lipsa banilor a sistat acţiunea.

„Am primit un milion de lei, din care 100 de mii de lei garanţie, pentru continuarea lucrărilor la spitalul nou. Important este, însă, să obţinem avizul de la Minister, ca să putem porni licitaţia”, a precizat şeful Spitalului Fălticeni, dr. Adrian Sigmund.

 

Servicii medicale la limita de avarie, din lipsă de personal

În ceea ce priveşte personalul medico-sanitar, toate unităţile spitaliceşti din judeţ se confruntă cu un deficit major, spune şeful DSP Suceava.

“În momentul de faţă, unele servicii medicale sunt la limita de avarie din cauza lipsei de personal. Avem în judeţ medici cu vechime de 25 de ani la dispensar, dar care se duc să lucreze în străinătate, în Franţa, unde sunt plătiţi cu 5.000 de euro pe lună. Nici nu mă gândeam că oamenii ăştia vor pleca, fiindcă ştiu că au pus suflet, au investit în cabinete şi erau apreciaţi în comunitate”, a conchis Lăzăreanu, adăugând că „în situaţii de calamitate cred că vom face faţă, dar dacă vor mai pleca, nu se ştie”.

De menţionat că ieri, de Ziua Mondială a Sănătăţii, o treime din cadrele medico-sanitare din judeţ au avut liber.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Spitalele sucevene, nepregătite pentru situaţii de urgenţă .

Comentarii