Astă seară începe sărbătoarea Paştelui evreiesc (Pesah), cu masa de Seder organizată la sediile comunităţilor evreieşti din judeţ. Este o sărbătoare de opt zile, care include două zile speciale de sărbătoare la început şi două la sfârşit, ce implică stricta respectare a regulilor religioase.
În timpul celor opt zile evreii mănâncă pâine nedospită (azimă), care simbolizează sclavia evreilor în Egipt şi se abţin de la toate produsele făcute cu drojdie pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o strămoşii lor când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească.
Toată mâncarea dospită din casă trebuie căutată şi vândută către un neevreu, ori distrusă înainte de începerea sărbătorii. Ce s-a vândut se răscumpără după sărbători.
În timpul Sederului, la masa specială de Paşte, se mănâncă azimă, mărar, ierburi amare, se beau patru pahare de vin şi se citeşte povestea naşterii evreilor ca popor.
Sărbătoarea Sufletului Evreiesc – Pesah – aminteşte actul ieşirii din Egipt, când evreii au devenit de sine stătători, iar istoria omenirii a recunoscut existenţa naţională a neamului.
De Paştele Evreiesc se marchează exodul din Egipt şi este considerat momentul când evreii s-au format ca naţiune.
Pentru prima dată în Suceava, în spiritul ecumenismului promovat de administraţia judeţeană şi de Complexul Muzeal Bucovina, Paştele evreiesc este marcat şi la nivel oficial, în cadrul programului „Paştele în Bucovina” printr-o expoziţie-eveniment Victor Brauner şi un stand de carte al editurii Hasefer. Ambele momente se vor derula la Complexul Muzeal Bucovina.