Meseria de cercetător în domeniul agriculturii pare a fi, la Suceava, mai degrabă un exerciţiu de supravieţuire decât un serviciu laborios, ce presupune crearea unor soiuri performante de culturi agricole şi descoperirea de tehnologii pentru îmbunătăţirea producţiilor.

La Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava lucrează 11 cercetători şi 12 asistenţi de cercetare, salariul mediu brut al acestora fiind de 1.246 de lei. Asta în condiţiile în care toţi au studii superioare în domeniu, mulţi fiind absolvenţi şi de doctorat.

 

Pasiunea pentru meserie, în balanţă cu sărăcia 

Doi tineri cercetători, soţ şi soţie, proaspăt absolvenţi ai Facultăţii de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, s-au angajat la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava în urmă cu un an.

Gabriel Beşleagă are 27 de ani, în timp ce soţia sa, Alina Nicoleta Beşleagă, are 26 de ani. El din Târgovişte, ea din Botoşani, cei doi s-au cunoscut pe băncile facultăţii din Iaşi. După ce au absolvit şcoala şi-au încercat norocul la Staţiunea de Cercetare Suceava, pentru că la unitatea de la Iaşi nu exista nici o posibilitate de angajare.

„Am vrut din totdeauna să lucrez în horticultură, pentru asta m-am pregătit ani de zile. În august 2008 am ajuns împreună cu soţul la Suceava şi am început treaba aici”, îşi începe povestea Alina Nicoleta Beşleagă.

Deşi pare aproape incredibil, cei doi au început să lucreze pe un salariu net de 460 de lei. Abia în luna februarie a acestui an, leafa lor a crescut la 750 de lei brut, de unde le rămâne un venit net de aproximativ 570 de lei.

„Ca profesie, pentru noi e serviciu ideal. Asta este însă în balanţă cu situaţia financiară extrem de grea”, spun cei doi soţi.

 

Şi-ar dori un copil, dar ştiu că nu-şi permit să-l crească

Alina Nicoleta Beşleagă lucrează pe acest salariu în condiţiile în care a început şi doctoratul în horticultură.

„Muncesc uneori şi 10-12 ore pe zi, după care mă pregătesc pentru examenele de doctorat. Numai speranţa ne mai ţine pe aici”, mărturiseşte tânăra de 26 de ani, oarecum optimistă, deşi ştie că are colegi mai în vârstă, cu experienţă de peste zece ani în domeniu, care abia ating un salariu net de 1.000 de lei.

Dacă se mai poate vorbi de noroc în cazul lor, cei doi soţi stau fără chirie într-o mică locuinţă aparţinând Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava, după ce Dumitru Bodea, directorul instituţiei, le-a pus acest spaţiu la dispoziţie pentru a-i convinge să rămână pe post.

„Dacă nu am avea locuinţa, cu salariile pe care le avem nu am putea să plătim nici chiria şi nici utilităţile. Şi aşa abia supravieţuim”, spune Gabriel Beşleagă.

Cei doi tineri mărturisesc că, deşi şi-ar dori, nu se pot gândi încă la un copil.

„Deocamdată avem de gând să rămânem în domeniu. Pe viitor nu ştim pe ce drum o vom lua, însă cu banii aceştia e foarte greu de trăit”, spun soţii Beşleagă, care din cauza situaţiei de criză de la staţiune văd cu întârziere şi puţinii bani pe care îi câştigă.

 

Staţiunea a supravieţuit prin munca unor angajaţi pasionaţi de meserie

În prezent, la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava lucrează 115 angajaţi, din care 23 sunt încadraţi pe posturi de cercetare, iar restul sunt în sectorul de producţie.

Staţiunea, subordonată la nivel central Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu – Şiseşti” Bucureşti, se autofinanţează exclusiv din fonduri proprii.

De la 2.100 de hectare de teren pe care unitatea le avea în administrare în 1990, acum doar 860 îi mai aparţin, multe dintre fostele suprafeţe fiind revendicate şi câştigate în instanţă de proprietari.

Suprafeţele staţiunii se găsesc în zona din spatele magazinelor Metro şi Galleria (în urmă cu câţiva ani şi terenurile de sub aceste centre comerciale aparţineau staţiunii), aproximativ 500 de hectare, şi în cartierul Iţcani, alte 360 de hectare.

„La noi greutăţile cele mai mari au început cam din anul 2000.  Îngrăşămintele, pesticidele, motorina s-au scumpit din ce în ce mai mult, iar produsele noastre, destinate cultivatorilor de teren, şi ei foarte săraci, nu au putut fi vândute decât la preţuri mici. În aceste condiţii salariile nu au fost motivante, au rămas aici doar cei îndrăgostiţi de meserie. Cu muncă multă din partea personalului, şi multe sacrificii, am reuşit să ajungem astăzi fără nici o datorie, ceea ce puţine unităţi de profil din ţară au reuşit”, a explicat Dumitru Bodea, directorul staţiunii din anul 1999, şi el cercetător, specializat în cultura cartofului.

 

O nouă lege, speranţe de mai bine pentru viitor

Luna trecută a adus o veste foarte bună pentru conducerea Staţiunii de Cercetare Agricolă. Legea 45/2009, privind organizarea cercetării în domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, dă speranţe de mai bine pentru viitor.

„Prin această lege s-a stabilit că terenurile pe care le mai au acum în administrare toate staţiunile din ţară nu vor mai face obiectul nici unei retrocedări. Pentru prima dată vom primi finanţări de la bugetul de stat, care vor reprezenta o parte a salariilor cercetătorilor şi personalului ajutător, totodată urmând a avea parte şi de fonduri pentru achiziţionarea de echipamente de cercetare”, a declarat Dumitru Bodea, precizând că această lege ar putea reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru unitatea pe care o conduce.

 

Cum supravieţuieşte Staţiunea de Cercetare

Înfiinţată în anul 1946, Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava se axează pe cercetări în domeniul culturii plantelor de câmp. Ca principală activitate staţiunea creează soiuri şi produce sămânţă pentru zece culturi specifice acestei zone a ţării (porumb timpuriu, grâu, orzoaică de primăvară, secară de toamnă şi de primăvară, triticale, cartof şi trei tipuri de plante furajere). De asemenea, personalul specializat în cercetare elaborează tehnologii şi secvenţe tehnologice pentru cele zece culturi.

Unitatea are şi o componentă de producţie, cultivând furaje pentru o fermă proprie de bovine de elită, din rasa bălţată românească.

Staţiunea se autofinanţează cu precădere din două direcţii: prin vinderea soiurilor de sămânţă produse şi prin livrarea junincilor de la fermă crescătorilor interesaţi.  

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Doi tineri cercetători, soţ şi soţie, câştigă împreună 1.140 de lei .

Comentarii