Golgota şoferilor suceveni, dar şi a celorlalţi români sau străini care se aventurează în Bucovina, drumul european 576 care face legătura între Suceava şi Bistriţa, nu este un calvar pentru toată lumea. Dacă posesorii de maşini se gândesc cu groază că vor mai avea cel puţin o vară şi o toamnă până când lucrările s-ar putea finaliza, reprezentanţii firmelor de construcţii îşi freacă mâinile şi trag deja linie cu profituri substanţiale.
Din păcate, câştigurile firmelor care s-au ocupat şi se mai ocupă cu reabilitarea acestui traseu s-au făcut cu furtişaguri pe faţă, cu lucrări de proastă calitate, soluţii tehnice schimbate din mers fără a ţine cont de cele mai mici norme de securitate, ecologizarea doar pe hârtie a zonelor poluate cu materiale de construcţii.
O parte din aceste aspecte sunt mai puţin sesizabile pentru o persoană neavizată sau pentru şoferii care parcurg acest drum.
De acelaşi dezinteres în verificarea calităţii lucrărilor au dat dovadă şi instituţiile statului puse să facă acest lucru, în frunte cu reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, continuând cu Inspectoratul de Stat în Construcţii şi terminând cu Garda de Mediu.
La Prisaca Dornei, zidurile de protecţie abia construite sunt deja dărâmate
Calitatea lucrărilor de modernizare a drumului european 576 nu a fost o prioritate pentru nici una din firmele care au câştigat licitaţiile organizate de Ministerul Transporturilor, prin CNADNR.
La Prisaca Dornei, zonă unde lucrările sunt efectuate de firma SCCF Group Colas, zidurile de beton ridicate pentru a proteja şoseaua de muntele care alunecă au început să fie dărâmate.
După ce au băgat zeci de metri cubi de betoane în aceste ziduri, constructorii şi-au dat seama că sunt prea înclinate şi reprezintă un pericol prea mare pentru participanţii la trafic.
O altă problemă este aceea dacă zidurile de beton ridicate pe verticală, fără a fi ancorate în nici un fel în versant, vor rezista presiunii în cazul alunecării muntelui, un fenomen deja vizibil.
Răspunsul este ştiut încă de pe acum, iar muncitorii care lucrează la Prisaca Dornei zâmbesc cu subînţeles şi spun că nu au făcut altceva decât să respecte proiectul, iar dacă cineva ar fi vinovat e firma proiectantă.
Mochlos, campioana neregulilor
Cele mai mari probleme au apărut pe tronsonul Câmpulung Moldovenesc - Iacobeni, acolo unde lucrările de reabilitare se fac de către firma grecească Mochlos.
Celebrele ziduri înclinate de la ieşirea din Câmpulung Moldovenesc, care chipurile ar trebui să asigure protecţia drumului, au fost lăsate de izbelişte, iar şansele ca acestea să fie dărâmate pentru a se construi altele trainice sunt nule.
Scenele comice se repetă şi pe Mestecăniş, coborârea spre Iacobeni, unde zidurile de protecţie ridicate de constructor vor fi spulberate la prima mişcare a muntelui.
În zona cu rocă a muntelui se ridică ziduri de trei metri pentru că nu ar exista un pericol de alunecare a versantului, în timp ce acolo unde muntele are în compoziţie argilă şi pietriş, constructorii ne-au asigurat că zidurile vor avea până la 10 metri înălţime.
Una din soluţiile corecte ar fi fost placarea muntelui cu bucăţi de beton şi fixarea acestora cu ancore de oţel galvanizat de 8-12 metri lungime. O astfel de soluţie este însă foarte scumpă, de ordinul câtorva milioane de euro, bani pe care firma grecească preferă să-i economisească.
Specialiştii spun că problemele vor apărea cât de curând în zonă, iar acestea ar putea însemna inclusiv accidente şi blocarea traficului auto.
Aktor a uitat să dărâme un pod
Nici pe tronsonul de drum reabilitat de cealaltă firmă grecească, Aktor, lucrurile nu sunt în regulă. Totul este cu atât mai grav cu cât firma a încheiat teoretic toate operaţiunile, şi-a încasat banii şi şi-a retras muncitorii.
La Dorna Candrenilor, de exemplu, firma a construit un pod peste râul Dorna. Culmea este că vechiul pod nu a fost dezafectat, aşa cum se impunea, ci a rămas în picioare.
Aşa se face că acum pe drumul european 576 sunt două poduri, unul lângă celălalt, teoretic funcţionale pentru că nu există nici un fel de semnalizare privind închiderea vreunuia.
Lucrările de ecologizare, uitate cu desăvârşire
O altă componentă importantă căreia firmele de construcţii nu i-au dat nici cea mai mică atenţie este legată de problemele de mediu. Cu toate că în contracte aveau stipulată ecologizarea zonelor unde au lucrat, firmele au uitat cu desăvârşire acest aspect.
La Pojorâta, parcările din partea cu pârâul Putna ascund de fapt asfalt, beton şi alte materiale de construcţii care în mod normal nu aveau ce căuta acolo. Aceeaşi nepăsare şi bătaie de joc este şi la Valea Putnei, unde constructorii au abandonat munţi de materiale rezultate cu ocazia lucrărilor de modernizare.
La Iacobeni, un buldozer nivela un teren folosit de firma Mochlos, numai că betoanele şi celelalte materiale de construcţii erau acoperite cu grijă pentru a crea convingerea că lucrările de ecologizare s-au efectuat întocmai cu prevederile din contract.
( 6 apr 2009, 12:37:45