În cartierul ţigănesc din Voitinel, Valerica Beghean şi Viorel Onofreiciuc, însoţiţi de fiicele lor, ne povestesc ce s-a întâmplat.
„La sfârşitul trimestrului, fetele noastre au venit acasă bătute de învăţătoare. Le-au acuzat că au modificat o notă în catalog şi de asta le-a bătut. Le-a pus ghiozdanul în spate şi le-a spus \'ieşiţi afară, ţigăncilor, şi plecaţi acasă\'. Fetele sunt vecine şi la şcoală stau în aceeaşi bancă. Ne-am dus la şcoală, să întrebăm de ce ne-au bătut copiii şi ne-a amendat poliţia, au spus că facem abuz”, povesteşte revoltată Valerica Beghean.
„Învăţătoarea îi spune fetei mele cioară, ţigancă, păduchioasă, o face în toate felurile. O bate şi fata tresare în somn, nu mai vrea să meargă la şcoală. De ce se comportă aşa cu copiii noştri? Sunt curaţi, au haine curate, n-au păduchi, noi vrem să-i dăm la şcoală, ca să facă şi ei ceva în viaţă şi uite cum se poartă cu ei. Mai am un băiat în clasa a V-a pe care l-au bătut ceilalţi copii la şcoală până l-au băgat cu capul sub bancă. Reclamăm la poliţie şi tot pe noi ne amendează, opt milioane ne-au pus amendă. Copiii de români nu se pun martori pentru ţigani. Învăţătoarea nu se ocupă deloc de copiii ţigani, fata mea e în clasa a III-a şi nici alfabetul nu-l ştie”, spune şi Viorel Onofreiciuc.
De două săptămâni, fiul lui refuză să mai meargă la şcoala din Voitinel şi vrea să-l transfere la şcoală în altă localitate. A încercat la Rădăuţi, la Şcoala Specială, cum au făcut şi alţi ţigani cu copiii lor, chiar dacă aceştia sunt sănătoşi, fără nici un handicap, dar i s-a spus de la Rădăuţi că nu se mai poate „pentru că sunt nişte probleme la Suceava”.
Ce vină au copiii că pe noi Dumnezeu ne-a făcut ţigani?”
Cei doi ne spun că cel puţin 40 de familii au aceeaşi problemă şi că, dintre acestea, 16 au reuşit să-şi mute copiii la şcoală în oraş. Unii dintre părinţii care s-au confruntat cu autorităţile şcolare şi cu poliţia nu sunt foarte deschişi la a-şi aminti de trecut.
Aurica Cioran acceptă cu destulă greutate să vorbească. „Fiica mea era înscrisă la doamna învăţătoare Cornelia Mateiciuc. O bătea, aşa că am scos-o de la ea, în clasa a III. Trebuia să fie într-a VI, dar e abia în clasa a III-a. Fata n-a mai vrut să meargă sub nici o formă la şcoală la ea. Înainte a mai avut două învăţătoare şi erau foarte bune, dar cu doamna preoteasă a fost jale. După ce a venit bătută, soţul s-a dus la şcoală, să vadă ce s-a întâmplat. L-au chemat la poliţie şi i-au pus amendă”, spune femeia.
Soţul ei nici nu vrea să-şi amintească despre asta. „A trecut, s-a rezolvat, nu vreau să vorbesc”, afirmă bărbatul.
La o altă casă din cartier, la fel de curată şi de îngrijită ca şi celelalte, Daniela Beghean ne arată cum îşi creşte cei cinci copiii, din care trei merg la şcoală. Gresia şi faianţa din casă sclipesc de curăţenie, hainele copiilor, curate, sunt puse pe un dulap. O colivie cu un peruş şi un pahar cu o garofiţă proaspătă înveselesc interiorul modest. Daniela n-are şcoală, nu ştie să scrie sau să citească, dar vrea ca fiii şi fiicele ei să înveţe.
„În februarie am transferat copiii la Rădăuţi. Au mers o zi la şcoală şi i-au trimis înapoi, au zis că-s probleme la Suceava. Băieţii învaţă foarte bine, fata nu prea, că eu nu ştiu carte, s-o ajut. Îi port în curăţenie, îi spăl zilnic, le spăl hainele, să nu facă diferenţă de ceilalţi elevi, dar degeaba. Vreau să-i trimit să înveţe, să facă ceva în viaţă”, declară femeia.
Cu profesorii de la Şcoala din Voitinel, Daniela Beghean spune că nu a avut probleme decât într-un singur caz, cu un profesor de sport, Lucian Tironeac, despre care spune că i-a lovit unul dintre băieţi cu pumnul. Cu ceilalţi copii de la şcoală, însă, e mai greu.
„Copiii românilor fac diferenţă, le spun la ai noştri ţigani, cioromele, păduchioşi, îi bat... Ce vină au copiii că pe noi Dumnezeu ne-a făcut ţigani?”, se întreabă femeia.
„Dacă eşti ţigan, vrei să te faci român?”
Dacă ea spune că directoarea şcolii din Voitinel, Rodica Cîrdei, a ajutat-o ori de câte ori a avut probleme cu ceilalţi elevi din şcoală, Viorel Onofreiciuc şi Elisa Beghean sunt foarte supăraţi pe şefa instituţiei de învăţământ.
Mai mult, Viorel afirmă că directoarea l-a chemat „să-mi dea ceva în sacoşă, ca să stau cuminte”. Viorel declară că nu vrea nimic nici de la directoare, nici de la altcineva, dar vrea să fie sancţionată învăţătoarea care a bătut-o pe fiica lui, Claudia, de 9 ani şi pe cea a vecinei sale, Elisa, de 11 ani.
Toţi părinţii cu care am stat de vorbă sunt de acord că la unica şcoală din Voitinel se învaţă mai multă carte decât la cea specială din Rădăuţi şi că în sat copiii lor sunt mai în siguranţă decât în oraş, dar nu vor ca cei mici să se confrunte din copilărie cu discriminarea.
„Culmea, ţiganii din Rădăuţi îi bat pe cei din Voitinel”, ne spune Viorel furios că nu găseşte înţelegere nici măcar la toţi ai lui. „Dacă eşti ţigan, vrei să te faci român?”, întreabă filozofic o bătrână care trecea pe drum şi a auzit plângerile conaţionalilor ei.
Directoarea şcolii: „La Rădăuţi au transport gratuit, trei mese pe zi, program mai lejer, normal că s-au dus”
De cealaltă parte, directoarea şcolii se arată foarte refractară la a discuta despre discriminare. „Şcoala din Rădăuţi a cerut o listă cu copiii cu abandon şcolar. Am dat numele copiilor, apoi au mai vrut şi alţii. I-au dus la verificări şi i-au înscris. Un elev este în clasa a VI-a, doi în clasa a V-a, restul sunt mici. La Rădăuţi au transport gratuit, trei mese pe zi, program mai lejer, normal că s-au dus”, susţine Rodica Cîrdei. Când o întrebăm, însă, câţi copii de ţigani sunt în clasele la care învăţători sunt membrii familiei ei, se înroşeşte toată, ridică tonul şi vrea să afle de unde ştim câţi copii de ţigani sunt în fiecare clasă. „Voi anunţa Inspectoratul Şcolar”, ameninţă directoarea.
„Când formez colectivele de elevi încerc să repartizez copiii în mod egal. Toate clasele au şi copii romi, dar dacă la o clasă ei abandonează şi nu mai vin, nu este vina nimănui”, spune aceasta.
De exemplu, la trei clase I- A, C şi D sunt cumulat 18 copii ţigani, care vin la şcoală. La I B, unde învăţătoare este o soră a directoarei, sunt 4 copii ţigani, într-o clasă de 21, din care doar unul mai vine la şcoală. Directoarea mai are o soră care predă la o clasă a IV, una la clasa a III-a şi un cumnat învăţător la clasa a II-a.
Mediatorul şcolar, spun părinţii din comunitate, „a trecut de partea românilor” şi nu le reprezintă deloc interesele copiilor lor, iar cei doi consilieri locali din partea Partidei Romilor sunt depăşiţi de situaţie. În Voitinel trăieşte o comunitate de 1200 de ţigani, care nu ridică probleme majore. La şcoală merg 250 dintre copiii lor.
(19 mar 2009, 15:21:27
In primul rand, intr-o asemenea comunitate cum este cea din Voitinel, lucrurile nu au fost si nu vor fi niciodata.....