Totodată, Flutur a explicat că, din punctul lui de vedere, descentralizarea nu va însemna „o nouă centralizare la nivelul unui judeţ, ci trebuie să meargă până la autorităţile locale”.
„Nu dorim să mutăm o centralizare de la Bucureşti la un alt etaj la Suceava. Trebuie să meargă până la primari, asta este firesc, dar sunt şi unele organisme care trebuie să funcţioneze la nivel judeţean. În domeniul sănătăţii, spitalele judeţene vor trece cu totul în subordinea consiliilor judeţene. La agricultură, camerele agricole trec la primării, iar federaţia camerelor agricole trebuie să aibă reprezentare la nivel de judeţ, la consiliul judeţean. Poliţia, în special paza, ordinea şi circulaţia vor trebui să deservească comunităţile locale. Nu sunt amator de a achiziţiona foarte multe instituţii, dar dacă ai o reprezentare zonală sau judeţeană, atunci da. În rest, totul trece la primării, cu tot cu bani”, a afirmat preşedintele Flutur.
Consiliile judeţene şi primăriile vor avea doar departamente de coordonare
Flutur a precizat că gestionarea structurilor care vor fi preluate de administraţiile judeţene şi locale va fi făcută tot de specialişti, arătând că nu face „un spital paralel în Consiliul Judeţean”.
„La noi va fi un serviciu sau cineva care va coordona la nivel de proiecte, de programe, dar instituţiile au personal propriu. Finanţarea se va face prin noi. Nu poţi să dai doar obligaţiile la consilii judeţene şi primării, trebuie să dai şi sursa de finanţare”, a spus Gheorghe Flutur.
Concentrat, descentralizarea este un proces complex, care trebuie început acum şi va însemna, în sinteză, că un şef de instituţie nu va mai sta să strângă facturi şi să meargă la Bucureşti, la ministerul de resort, pentru decontare, ci va avea autonomia să gestioneze pe plan local sau judeţean unitatea la care este director sau inspector şef.