Înţelepciunea populară alătură, pe drept cuvânt, gestul sădirii arborilor acelor înfăptuiri esenţiale ce împlinesc trecerea noastră prin viaţă: naşterea, creşterea unui copil şi construcţia unei case.

Activitatea de împădurire este una modernă, constituind una din primele reacţii conştiente ale omenirii la pericolul degradării mediului şi epuizării resurselor naturale. În Antichitate şi Evul Mediul, pădurea constituia elementul dominant al peisajului, iar tendinţa firească a societăţilor omeneşti, aflate în plină expansiune demografică şi tehnologică, era de a defrişa pădurea, nu doar pentru producerea de lemn, ci pentru a face loc vetrelor satelor, ogoarelor, viilor şi livezilor, căilor de comunicaţie.

Relaţia istorică a românului cu “fratele” codru exprimă bine firea echilibrată a neamului nostru,  care ştie că trebuie şi pot fi conciliate imperativele păstrării pădurii cu necesităţile de moment ale omului.

Un adevăr prea puţin cunoscut, dar demn de a fi amintit, este acela că primele regenerări artificiale în scop forestier din istorie au fost executate, în Moldova, de Ştefan cel Mare şi Sfânt, devenit astfel primul silvicultor european, în sensul modern al termenului, aşa cum consemnează Ion Neculce, confirmat ulterior de Dimitrie Cantemir.

După victoria zdrobitoare împotriva polonezilor petrecută în Codrul Cozminului la 1497, marele domnitor a pus prizonierii la jug, arând cu aceştia suprafeţe de teren goale, ce au fost semănate apoi cu ghindă. Aşa au crescut şi s-au perpetuat peste secole cele trei “Dumbrăvi Roşii”, de la Botoşani, Cotnari şi Roman, întemeiate “pentru pomenire” şi “ca nici un duşman să nu se mai acolisească (lege) de ţara Moldovei”.

În România epocii moderne, primele măsuri de împădurire se iau în 1852 de către domnitorul Barbu Ştirbei, care a dorit să fixeze dunele nisipoase de pe moşia sa din Oltenia. Dar prima acţiune oficială, de mari proporţii, a avut loc la iniţiativa lui Alexandru Ioan Cuza, adânc impresionat de “jaful continuu”  ce fusese practicat în pădurile mănăstireşti recent secularizate, mai ales în regiunea de şes şi de deal.  Primele pepiniere apar atât în Regat, cât şi în Bucovina, în cea de-a doua jumătate a sec. XIX.

În partea a doua a secolului trecut, activitatea de regenerare a pădurii a căpătat un caracter ştiinţific şi organizat, realizările României în acest domeniu fiind remarcabile.

În cadrul Direcţiei Silvice Suceava există o valoroasă şi recunoscută tradiţie şi experienţă în acest sens, acţiunea de împădurire propriu – zisă fiind însoţită de ample lucrări de promovare şi ajutorare a regenerării naturale, completări ale plantaţiilor din anii precedenţi, anual fiind parcurse cu aceste lucrări peste 1000 de hectare.

Efortul permanent cerut de întemeierea şi îngrijirea pădurii poate fi comparat cu implicarea şi grija permanentă impusă de creşterea şi educarea unui copil; în ambele cazuri nu sunt suficiente aducerea pe lume, ci mai importante sunt protecţia, educarea şi împlinirea socială.

Pornind de la importanţa crucială pe care o are sporirea suprafeţelor împădurite, în această epocă a degradării mediului şi încălzirii globale, Direcţia Silvică Suceava organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, “Luna Plantării Arborilor”.

Scopul acestor manifestări, cu multiple valenţe educative în planul formării conştiinţei forestiere, este participarea conştientă şi activă a sucevenilor la acţiunile vizând regenerarea pădurii. Ne adresăm, în special, tinerilor, elevilor, ONG-urilor, dar destinatarii îndemnului nostru  la participare şi implicare sunt toţi locuitorii judeţului, fără deosebire de vârstă, domiciliu ori ocupaţie.

Chiar şi gestul simbolic de a planta un singur arbore în curtea proprie ori în parcul din apropiere reprezintă, prin însumare, o contribuţie la salvarea planetei, fiind cel mai frumos şi preţios dar pe care-l putem oferi generaţiilor viitoare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Luna plantării arborilor”.

Comentarii