Chiar dacă pare greu de crezut, zeci de bolnavi cu afecţiuni neuropsihice, care stau de mulţi ani în centre sociale din ţară, au domiciliul la Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă (NPI) Siret. Şi asta, pentru că, în perioada 1970 – 1980, au fost internaţi la NPI Siret copii cu afecţiuni neuropsihice grave, trimişi din toată ţara, minori care nu aveau nici un act de identitate.
În acea perioadă, spitalul siretean avea o capacitate de 1.300 de paturi, în patru pavilioane. De-a lungul anilor, la Siret au fost internaţi, după datele pe care le deţine Direcţia de Asistenţă Socială Suceava, circa 5.000 de minori provenind din toate colţurile ţării. Rând pe rând, la împlinirea vârstei de 14 ani, acestora li s-au întocmit buletine de identitate, pe care s-a trecut, la domiciliu, NPI Siret.
După împlinirea vârstei de 18 ani, bolnavii au fost transferaţi în centre de adulţi răspândite în toate judeţele ţării, după criterii pur administrative.
Nouă miliarde de lei vechi pe an, „tribut” altor judeţe
Direcţiei de Asistenţă Socială i se solicită contravaloarea serviciilor sociale acordate bolnavilor care au plecat de la NPI Siret. Conform Hotărârii de Guvern nr. 268/2007, art. 33, alin. 2, Consiliului Judeţean Suceava, în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul persoana cu handicap, are obligaţia decontării cheltuielilor de întreţinere a acelor bolnavi. Protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap se face, în România, conform Legii 448/ 2006.
Din datele care ne-au fost puse la dispoziţie de specialiştii din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava, rezultă că mai multe judeţe (Vrancea, Prahova, Constanţa) au solicitat contravaloarea serviciilor sociale acordate pentru 29 de beneficiari instituţionalizaţi, în valoare totală de aproximativ 750 de mii de lei vechi pe lună, adică aproximativ 9 miliarde de lei vechi pe an. Singura „vină” a instituţiei sucevene este aceea că beneficiarii figurează cu domiciliul „formal” la NPI Siret.
Lege strâmbă
Conducerea Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava propune „preluarea la bugetul Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap (ANPH) România a contravalorii acestor cheltuieli, care tind să crească, şi afectează serios bugetul Consiliului Judeţean Suceava”. Pentru că reprezentanţii Direcţiei consideră că legea este „strâmbă”, propun modificarea Hotărârii de Guvern 268/2007, art. 33, alin. 2, „în sensul exceptării de la plata contribuţiei în această situaţie”.
Pe lângă aceşti bolnavi cu afecţiuni neuropsihice cu domiciliul la Siret, şi alte centre din judeţ au înregistraţi bolnavi cu domiciliul în Suceava, dar care sunt beneficiarii altor centre de adulţi din ţară. De asemenea, bolnavi care au în acte domiciliul în alte judeţe au rămas de ani de zile în centrele sucevene. Un exemplu ar fi judeţul Timiş, care are doi bolnavi „adoptaţi” de Suceava, iar Suceava are doi bolnavi în centre timişorene. În această situaţie, s-a echivalat numărul de beneficiari şi nu se mai impun transferuri de bani, de la un judeţ la altul.
Lipsă de comunicare şi coerenţă legislativă
Specialiştii din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Suceava mai spun că în acest moment, „în România nu există comunicare şi coerenţă legislativă”, fapt ce duce la încălcarea drepturilor bolnavilor. Sunt cazuri concrete, în care bolnavi care au stat mai mulţi ani într-un centru unde s-au acomodat, au făcut progrese, au fost mutaţi, împotriva voinţei lor, în alte centre.
După ce au fost transferaţi într-un alt centru social, din alt judeţ, s-a observat un regres semnificativ al bolnavilor. În aceste condiţii, psihologii şi medicii din sistemul social spun că nu este recomandat transferul bolnavilor cu afecţiuni grave, dintr-un centru în altul, fără voinţa lor.