Un sucevean care pescuieşte de 39 de ani se poate lăuda cu trofee deosebite în multe ţări din Europa, dar şi în America. A mers la peşte în Iugoslavia, Germania, Franţa, Italia, dar cele mai plăcute amintiri le are din SUA, unde a pescuit frecvent în ultimii patru ani. A trăit sentimente deosebite pescuind în Oceanul Pacific sau pe fluviul Mississippi, aducând acasă trofee cu care are toate motivele să se mândrească.
Dan Lohănel, în vârstă de 46 de ani, directorul Liceului Particular numărul 1 Suceava, a fost dus prima dată la peşte la vârsta de şapte ani, de către tatăl său. Undiţa, mişcarea plutei atunci când un peşte îi dă târcoale şi satisfacţia scoaterii acestuia pe mal l-au cucerit imediat.
„Mi-a plăcut pescuitul din primul moment, nu dormeam noaptea de grija de a mă trezi la ora la care trebuia să plecăm pe malul apei”, povesteşte pescarul. În scurt timp, pescuitul a devenit cea mai mare pasiune a vieţii lui, incursiunile pe malul Prutului devenind un mod de viaţă, care îi dădea energia necesară activităţilor de zi cu zi.
A pescuit în Germania, pe vremea comuniştilor
A realizat prima partidă de pescuit în afara graniţelor încă de pe vremea comuniştilor, când era student.
În anul 1985 a ajuns la o facultate din Germania, în cadrul unui schimb de experienţă între acea unitate de învăţământ şi facultatea din România pe care o urma.
„Am mers şi am pescuit pe un canal al Mării Nordului, undeva în nordul Germaniei. Imediat am avut o captură deosebită, prima din viaţa mea. Am prins o anghilă, un peşte în formă de şarpe. Chiar lângă mine era un localnic care mi-a spus că el a pescuit două săptămâni acolo şi nu a prins nici o anghilă. Este un peşte migrator, oceanic, dacă îl scoţi din apă moare numai în asfinţitul soarelui”, explică Lohănel.
Somonul regal, peştele care te trage în apă
Din toate ţările europene în care a pescuit, cel mai mult i-a plăcut Italia. Aici, mai toţi localnicii practică pescuitul la băţ lung, cu plută. Asta presupune mişcare continuă, momeala fiind mutată dintr-un loc în altul, în zone nu foarte adânci.
Pescuitul cu adevărat deosebit faţă de cel pe care îl practică de când se ştie pe râul Prut a început în 2004, când a început să-şi viziteze frecvent un prieten din SUA şi cu care a făcut călătorii lungi în această ţară.
Astfel a ajuns să pescuiască pe fluviul Mississippi dar şi pe cele mai importante râuri din statul Michigan.
„Am avut o experienţă unică, într-o staţiune turistică foarte frumoasă, pe lacul Michigan. Acolo, în lunile septembrie-octombrie, este perioada de pescuit la somonul regal, un peşte foarte iute, foarte puternic, care ajunge la 10-12 kilograme. Când a tras, a fost prima oară când un peşte m-a dezechilibrat, atâta de rapid este că nu ai timp să reacţionezi”, povesteşte suceveanul
Pescuitul în Pacific
Alte experienţe de neuitat sunt partidele de pescuit în Oceanul Pacific, în zona Pearl Harbor. Aici, ţinta pescarilor este peştele delfin, care atacă momeala pe val, la trena bărcii. Frecvent, se scot la suprafaţă exemplare şi de 30-40 de kilograme.
Pentru a pescui în ocean mai întâi trebuie contactată o persoană care are bărci de pescuit. Există un şef de echipaj, care conduce ambarcaţiunea, plus una-două persoane care pregătesc beţele de pescuit, pun momelile considerate cele mai potrivite la momentul respectiv, şi le explică pescarilor ce au de făcut.
Pescuitul începe la aproximativ 300 de kilometri de ţărm. Undiţa este amplasată în spatele bărcii, momeala fiind trasă, aproape de suprafaţa apei, cu o viteză de 20-30 de kilometri la oră.
„Vezi efectiv cum vinele peştele pe val, şi cum se repede spre momeală. Te aşezi pe scaun, îţi pui centură de siguranţă, exact ca la maşină, şi fixezi băţul de pescuit într-o consolă, ca să nu te tragă în apă. Fiind în Ocean, poate să tragă şi peştele spadă, care poate avea câteva sute de kilograme, astfel că trebuie luate măsuri de siguranţă, ca să nu te trezeşti în ocean. Nici eu, nici prietenii mei nu am avut norocul să prindem aşa un uriaş, însă şi un peşte delfin de 15-20 de kilograme este greu de scos”, povesteşte Dan Lohănel.
700 de dolari, o zi de pescuit în ocean
„În ocean, peştele agăţat se scufundă la 20-30 de metri, iar cum barca este în deplasare, este foarte greu de adus în ambarcaţiune. Prada poate ajunge şi până la 200-300 de metri în spatele bărcii, condiţii în care este nevoie de muncă şi iscusinţă deosebită pentru a se reuşi prinderea sa”, explică Dan Lohănel.
Pentru o partidă de pescuit de o zi, şeful ambarcaţiunii percepe un tarif de 700 de dolari, aici fiind incluse toate serviciile, inclusiv achitarea unei taxe de pescuit, sau asigurarea undiţelor şi a momelilor.
Pescarul sucevean spune că la întoarcerea pe ţărm personalul de la mai multe restaurante din zonă este interesat să cumpere carne de peşte, astfel că, având puţin noroc şi iscusinţă, o zi de pescuit poate fi până la urmă profitabilă şi din punct de vedere financiar.
Cele mai importante capturi
În cei aproape 40 de ani de când pescuieşte, suceveanul a scos la suprafaţă şi câteva exemplare deosebite, însă nu imense. De altfel, faptul că nu a prins exemplare record are şi o explicaţie simplă.
„Eu nu practic pescuitul la fundul apei, la aşteptare. Acolo stai zile în şir şi aştepţi să tragă un peşte mare. Eu prefer pescuitul activ, la suprafaţă. Aici trag tot felul de peşti, şi mai mari şi mai mici, tot timpul eşti pe fază. În plus, la stilul meu se pescuieşte cu fir subţire, care este greu de depistat de peşte, dar şi dacă acesta este mai puternic are şansa să-l rupă. Practic este o luptă pescar-peşte destul de echilibrată”, explică Lohănel.
Pe râul Prut, pe care a adunat cele mai multe zile de pescuit, a prins şi cea mai mare ştiucă a sa, un exemplar de opt kilograme şi jumătate. Tot pe Prut, în primăvara anului trecut, Dan Lohănel a mai prins şi un somn de şapte kilograme, după jumătate de oră în care s-a chinuit să îl scoată din apă.
În privinţa capturilor de peste ocean se laudă cu un somon de 12 kilograme, şi un peşte delfin de aproximativ 15 kilograme. Toate aceste capturi sunt acum trofeele pescarului sucevean, aşezate la loc de cinste, în biroul său de la şcoală.
Cumpene pe malul apei
În cei aproape 40 de ani de când pescuieşte, Dan Lohănel a avut parte şi de experienţe de neuitat, unele plăcute, altele care îl înfioară. Îşi aduce aminte că fiind pe malul Prutului, la Darabani, dormind în cort, a auzit toată noaptea plesnituri şi zgomotul unor copite, ca şi cum prin zonă ar fi trecut foarte multe animale. Nu a avut curajul să iasă până a doua zi dimineaţă. Când s-a luminat şi s-a putut uita în jur a observat că lunca din apropierea sa era plină de urmele lăsate de o turmă de porci mistreţi.
Tot pe malul Prutului, a fost la un pas de a fi lovit de un trăsnet.
„Dormeam în cort împreună cu un prieten, iar pe la două noaptea a venit furtuna. Am fost treziţi din somn de o bubuitură puternică şi o pocnitură fantastică în apă. Un trăsnet lovise apa, la 10-15 metri de noi. Un sfert de oră nu am mai auzit, atât de puternic şi de aproape a fost tunetul”, rememorează momentul de cumpănă suceveanul.
Şi pescuitul la copcă putea să îi fie fatal. La un moment dat, pe o apă adâncă de trei metri, gheaţa a cedat sub el.
„Aveam haine impermeabile, am întins mâinile pe gheaţă, am făcut crucea, şi am reuşit să ies din apă fără să păţesc ceva. Dacă nu te pierzi, ştii ce ai de făcut”, crede pescarul.
Întâmplări de neuitat
La capitolul întâmplări de neuitat, primul loc îl ocupă momentul în care a prins primul său peşte mare, pe vremea când era încă copil. În timp ce arunca undiţa în apă, plumbul de la cufundă s-a înfipt în capul unui crap de trei kilograme, care stătea la suprafaţă, şi acesta nu s-a mai putut elibera.
La o altă partidă de pescuit, pe Prut, pescarul a pierdut o montură sub gheaţă. După două săptămâni a revenit la faţa locului, cu o montură nouă. Absolut întâmplător, cu aceasta a agăţat vechea montură, în care era prinsă o ştiucă.
La peşte în Spania, Noua Zeelandă şi Spania
Pentru anul 2009, pescarul şi-a propus (pe lângă obişnuitele partide de pescuit pe Prut, care se întind pe durata unei săptămâni şi chiar a zece zile) o călătorie în Patagonia, în Argentina, pentru a pescui în pampasul argentinian. De asemenea, vrea să mai ajungă la pescuit în Spania, Noua Zeelandă şi Scoţia.
„Operaţiunea Monstrul”
Pescarul sucevean ne-a povestit un episod petrecut în primăvara anului trecut, pe malul Prutului, care ar putea fi denumit, după modelul unui film românesc celebru, „Operaţiunea Monstrul”.
„După ce apele s-au retras sub mal, cam o săptămână de zile am urmărit cu prietenii mei, în zona Stânca din Botoşani, un somn de peste 100 de kilograme, care avea cel puţin patru metri lungime. Avea o scorbură sub mal şi periodic venea acolo. La un moment dat a muşcat, a rupt un fir gros, în altă zi un prieten l-a agăţat de coadă cu ancora, însă nu l-a putut scoate, era să îl tragă în apă şi pe el”, povesteşte Dan Lohănel. Pescarul spune că la un moment dat „monstrul” s-a ridicat din apă după un crap de patru kilograme, care era momeală.
„S-a ridicat cum se ridică crocodilul în spatele unei prăzi, nu a atacat atunci, dar imaginea în sine a fost deosebită”, rememorează acesta momentul. După aceea, somnul nu a mai apărut în zonă.
„Oricum era mult prea greu de scos pentru pescuitul la undiţă, la 100 de kilograme, are 300 de kilograme forţă în apă”, s-a consolat Lohănel.