Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Păienjenişul fiscalităţii din industria alcoolului permite antreprenorilor să scape de accize prin refugierea în domeniul produselor intermediare din alcool, purtătoare de accize mult mai reduse decât băuturile alcoolice. Pe lângă producători, această prevedere a Codului fiscal înseamnă mană cerească şi pentru inspectorii vamali, care au preluat controlul antrepozitelor fiscale, de anul trecut. Odată ce s-au văzut cu această atribuţie de control la ei în curte, inspectorii vamali au năvălit pe capul procesatorilor şi al comercianţilor, vadul preferat fiind magazinele mici din mediul sătesc.
Băuturile spirtoase cu aromă de votcă, de cireşe, de afine etc au început să fie vânate nu numai pe raftul magazinelor, ci şi prin coteţe, garaje, şuri şi în orice loc cred inspectorii vamali că pot descoperi astfel de „specialităţi” producătoare de amenzi care le aduc râvnitul procent de 20 la sută din cuantumul lor.
Mai mulţi procesatori şi producători de alcool cu care am stat de vorbă ne-au declarat, sub protecţia anonimatului, că în ultimele 6-7 luni ţinta inspectorilor au fost doar produsele intermediare din alcool fabricate în Suceava.
„În două săptămâni am avut 15 controale. Am firmă de distribuţie, am astfel de băuturi produse de o firmă din Suceava şi m-au nenorocit cu controalele. Cei care nu au băuturi făcute la Suceava nici nu ştiu că există inspectorii vamali. Ni se sugerează că dacă nu mai luăm produse locale nu vom mai avea probleme. Mi-au dat amenzi peste amenzi şi două, de 200 de milioane ( de lei vechi) le-am câştigat deja în instanţă pentru că au fost date în urma unor controale abuzive”, ne-a declarat proprietarul unei firme de distribuţie din Suceava.
Conform acestuia, şi alţi comercianţi care au fost amendaţi de controlorii vamali au apelat la instanţă şi au câştigat, numai că procesul de returnare a banilor nu mai este la fel de scurt ca cel de amendare, ci durează 3-4 luni până când oamenii îşi primesc înapoi sumele plătite, care sunt între 200 de milioane şi un miliard de lei vechi.
„Ne-au omorât cu controalele”
Sumele se returnează integral, deci şi comisionul de 20 la sută din valoarea amenzii pe care l-a încasat inspectorul vamal este plătit tot de la bugetul de stat.
„Magazinele săteşti şi angrosiştii sunt cutreieraţi la rând şi sunt învăţaţi să nu mai ia produse din Suceava. Opresc cu paleta pe geam maşinile de distribuţie, suntem pur şi simplu terorizaţi. Mulţi şi-au închis magazinele şi au trimis oamenii în şomaj”, ne-a spus bărbatul.
Acelaşi lucru ni l-a spus şi un om de afaceri care se ocupă de îmbutelierea produselor intermediare din alcool.
„Mi-au controlat firma, maşinile, au mers la clienţii cu care colaboram şi mi-au spus în faţă că nu voi mai produce astfel de băuturi. Mi-au scos vreo 40 de miliarde de lei abuziv, am contestat amenzile şi am câştigat, dar mi-au distrus afacerea. Am trimis 40 de oameni în şomaj. Din mai până în decembrie ar fi trebuit să plătesc 1,5 milioane de euro la bugetul de stat, aşa trebuie să plătească statul, de la buget, şomajul foştilor mei angajaţi”, ne-a spus omul de afaceri.
El afirmă că, în paralel cu scoaterea producătorilor suceveni de pe piaţă, produse identice fabricate în Focşani, Bistriţa şi Ploieşti nu se bucură de aceeaşi „atenţie” din partea inspectorilor vamali.
„Vama spune deschis că la Suceava nu se vor mai face produse intermediare. Eu cred că au făcut asta doar pentru a-i proteja pe alţii, din alte judeţe. Aceştia vând marfa la Suceava şi profitul merge în Vrancea sau la Ploieşti. Ne-au omorât cu controalele, care în marea majoritate au fost abuzive. Toate amenzile au fost contestate din acest motiv în instanţă, au fost câştigate şi au început să dea banii înapoi. Dar eu mă întreb, inspectorul care a comis abuzul dă înapoi comisionul pe care l-a încasat din amendă?”, a mai spus omul de afaceri sucevean.
Instanţa dă dreptate amendatului, inspectorul rămâne cu comisionul încasat din amendă
Din ceea ce ne-au spus afaceriştii în domeniu rezultă că marea bătălie pentru combaterea evaziunii fiscale de pe piaţa alcoolului, anunţată de Autoritatea Naţională a Vămilor, nu a fost decât o goană după comisioanele grase din amenzi, îndreptată aproape în exclusivitate împotriva producătorilor locali de produse intermediare din alcool şi protejarea altora.
Produsele interimare sunt băuturi în compoziţia cărora intră distilat de vin, alcool şi arome. În prezent, acciza pentru aceste produse este de numai 51,08 euro/hl, comparativ cu 750 euro/hl, cât este în cazul celorlalte băuturi spirtoase. Caracteristicile acestor produse sunt stabilite foarte strict prin lege, ele trebuind să conţină minim 75% distilat de vin.
Singura modalitate de a verifica dacă înscrisurile de pe etichetă privind concentraţiile de alcool sunt aceleaşi cu cele prezente în produs, deci dacă produsul respectă criteriile legale pentru a fi considerat intermediar, sunt controalele şi verificarea componenţei produsului. Însă aceste verificări sunt greu de realizat.
În consecinţă, sub paravanul produselor intermediare, producătorii pot comercializa băuturi alcoolice pentru care ar fi obligaţi să plătească o acciză de peste 10 ori mai mare. Aşa au apărut pe rafturi băuturi cu aromă de votcă, brandy etc., care, potrivit specificaţiilor afişate cu caractere minuscule, conţin 75% vin. Preţurile acestor produse reprezintă aproximativ jumătate din cel al unei cantităţi similare de vodcă, brandy sau rachiu, şi astfel sunt mult mai atractive pentru categoria de consumatori cu venituri mici, pentru care preţul este principalul criteriu de alegere al produselor.
Pe lângă diferenţa de preţ şi acciză, un act normativ de la sfârşitul anului trecut a obligat comercianţii care deţin autorizaţii valabile de antrepozit fiscal de producţie a produselor accizabile, respectiv bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare, alcool etilic, inclusiv distilate şi băuturi spirtoase, eliberate înainte de 1 ianuarie 2008, şi care nu au solicitat autorităţii vamale încadrarea pe poziţii şi coduri tarifare a produselor finite, să depună la Autoritatea Naţională a Vămilor, până la data de 31 ianuarie 2009 inclusiv, documentele necesare în vederea obţinerii clasificării tarifare.
Documentele care trebuie depuse sunt: lista tipurilor de produse finite realizate în antrepozitul fiscal, precum şi specificaţia tehnică sau alte documente certificate pentru conformitate, din care să rezulte compoziţia cantitativă pentru fiecare produs, lista cantitativă completă a materiilor prime utilizate, natura şi compoziţia fiecărei materii prime, procesul tehnologic de fabricaţie a produsului.
( 2 mar 2009, 16:18:32