Tot mai multe persoane părăsesc spitalele din zona de domiciliu, în favoarea clinicilor din Iaşi. Cel puţin aşa susţin medicii din spitalele universitare, care se plâng că se confruntă cu un aflux crescut de bolnavi din alte judeţe, printre care şi Suceava.
În acest context, recent, conducerea Spitalului “Sf. Spiridon” din Iaşi a transmis adrese către toate unităţile spitaliceşti din celelalte judeţe, inclusiv Suceava, prin care solicita să nu mai fie trimise decât cazurile care se justifică.
În replică la afirmaţiile doctorilor ieşeni, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă, dr. Tiberiu Brădăţan, a demonstrat miercuri cu cifre că numărul pacienţilor trimişi de unitatea pe care o reprezintă “nu este atât de mare pe cât se speculează”. El a recunoscut, însă, că există şi alte modalităţi de a ajunge în clinicile universitare, toate legale şi toate exploatate la maxim de suceveni.
Circa 400 de pacienţi trimişi la Iaşi, anul trecut, de Spitalul Suceava
Dr. Brădăţan a arătat că, anul trecut, Unitatea Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Suceava, care are dreptul să decidă transferul unui pacient critic, a orientat către Iaşi 241 de bolnavi, ceea ce înseamnă 0,38% din numărul total de prezentări la acest sector. Dintre aceştia, 100 au fost trimişi în respectivul centru universitar tocmai în perioada în care computerul tomograf era nefuncţional.
„Dacă s-ar fi putut face tomografia la spitalul nostru, procentul celor trimişi la Iaşi ar fi scăzut la 0,22”, menţionează medicul. El a adăugat că, în 2008, au mai fost orientaţi către clinicile universitare 149 de pacienţi internaţi în Spitalul Suceava, adică 0,43% din totalul bolnavilor spitalizaţi, iar la Iaşi au ajuns doar 76% dintre aceştia.
Dr. Tiberiu Brădăţan a explicat că Spitalul Judeţean de Urgenţă are contract de colaborare cu clinicile din Iaşi, în baza căruia anumite cazuri pot fi trimise spre rezolvare medicilor din centrul universitar, arătând că bolnavul este transferat la Iaşi cu o ambulanţă, după ce în prealabil s-a obţinut acceptul clinicii în care acesta urmează să fie internat, precum şi al medicului care îl va prelua.
Internări în centrele universitare cu ajutorul medicilor de familie
El a mai spus că există şi alte căi prin care pacienţii suceveni pot ajunge în centrele universitare, iar una dintre acestea este adresarea directă, pe propria răspundere, pe considerentul că asistenţa sanitară acordată pe plan local nu este de calitate.
În acest caz, medicul a opinat că percepţia poate fi modificată doar dacă „spitalul îşi îmbunătăţeşte de la zi la zi şi de la an la an imaginea” şi a concluzionat că până atunci recesiunea va fi cea care va pune capăt exodului de pacienţi suceveni către clinicile din afara judeţului: „Criza economică care începe să se manifeste şi în România va limita genul acesta de deplasări. Se ajunge la capitolul bani, iar omul când este lovit la bugetul familiei alege calea mai uşoară, iar aceasta este întotdeauna cea oferită de sistemul de asigurări de sănătate”.
Dr. Tiberiu Brădăţan a făcut referire şi la posibilitatea de a obţine o internare cu ajutorul unui bilet de trimitere de la medicii de familie, care „au păstrat relaţiile cu colegii din clinicile universitare” şi au pus bazele unei colaborări „din care fiecare are de câştigat” şi a subliniat că şi spitalele din teritoriu au dreptul să trimită în centrele universitare cazurile mai dificile.
„Nici una din aceste căi nu este ilegală”, a conchis responsabilul de relaţiile cu presa al Spitalului Suceava.