Profesorul universitar dr. Constantin Brânduş a făcut o scurtă prezentare a cărţii, spunând că autorii, „personalităţi cu pregătire ştiinţifică şi expertiză profesională corespunzătoare, au reuşit o prezentare superioară, asigurând cărţii un substanţial conţinut de fapte şi date convingătoare, o corectă înţelegere şi redare a fenomenelor”.
El a amintit două capitole importante din carte: fenomenele hidroclimatice din zona Arbore şi evaluarea riscurilor la iazurile de decantare a sterililor – Iazul Tărnicioara.
„În acest context, cartea ar trebui să se găsească pe masa de lucru a fiecărui primar, şef de instituţie publică descentralizată şi a proiectanţilor”, a mai completat profesorul Brânduş.
Carte de căpătâi pentru factorii de decizie
Fostul prefect Băişanu şi colonelul Hociung au reuşit să prezinte în paginile acestei cărţi şi o analiză a riscurilor şi hazardelor generatoare de situaţii de urgenţă din judeţul Suceava, dar şi o evaluare a inundaţiilor din iulie 2008.
Fost prefect al judeţului Suceava Ovidiu Doroftei, prezent la eveniment, a ţinut să precizeze că această carte „este una de căpătâi pentru cei care sunt implicaţi în gestionarea evenimentelor şi efectelor generate de calamităţi. Poate, de aceea, este important ca toţi factorii care au o putere de decizie să ia aminte la cele scrise în această carte”.
Mai mulţi bani pentru Suceava
Colonelul Cristian Hociung le-a spus celor prezenţi (profesori universitari, cercetători, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava) că în carte se regăseşte câte o părticică din munca fiecărui coleg de-al său de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava. Alexandru Băişanu i-a mulţumit colonelului Hociung, „care a muncit ca nimeni altul pentru finalizarea acestui proiect”, după care a tras un semnal de alarmă asupra faptului că „judeţul Suceava este unul dintre cele mai încercate judeţe din ţară de fenomenele naturale, care au avut ca efecte şi pierderi de vieţi omeneşti”.
De aceea, el a sugerat noilor guvernanţi, care fac bugetul României pe 2009, să aloce o sumă importantă acestei zone, pentru a se evita pierderile umane, dar şi materiale.