Prima dobândă plătită efectiv de comunităţi la creditul contractat de Consiliul Judeţean Suceava pentru proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” a golit vistieria oraşelor sucevene pentru următoarele 6 luni.

La începutul lunii ianuarie, Suceava a plătit, numai dobânda pentru primul semestru al acestui an, 370.000 de euro, Rădăuţi 491.000 de euro, Câmpulung Moldovenesc 460.000 de euro, Vatra Dornei 355.000 de euro, Gura Humorului 375.000 de euro şi 75.000 Siret. Oraşele noi şi comunele au avut de plătit sume mai mici, dar semnificative pentru bugetul lor, cuprinse între 4.000 şi 35.000 de euro, cum a avut Cajvana.

Dacă până la 1 ianuarie dobânzile au fost achitate din dobânda la depozitele făcute din credit, din diferenţa de curs valutar şi EURIBOR, de anul acesta povara a trecut pe primăriile implicate în proiect. În cont, din 86 de milioane de euro mai sunt doar 15 milioane de euro, care nu au mai produs suficientă dobândă pentru achitarea dobânzii la credit.

Dacă investiţia ar fi fost finalizată şi dată în exploatare, aceasta nu ar fi fost o problemă, dar atâta timp cât centralele de cogenerare sunt pe post de muzeu, iar prin noile conducte de termoficare nu circulă agent termic, administraţiile locale se află într-o situaţie extrem de dificilă. La începutul anului 2009, s-au văzut puse în situaţia de a achita dobânda din cotele alocate din impozitul pe venit, iar unele au luat cota pe şase luni. În iulie, vor avea de făcut acelaşi lucru, or bugetele locale nu pot suporta aceste cheltuieli.

 

Suceava plăteşte pe an o rată de 4,3 milioane euro şi dobânzi de 6,2 milioane euro

Suma totală pe care primăriile din proiect trebuie să o plătească dobândă pentru un an se ridică la 6,2 milioane de euro. Din octombrie 2010, la asta se adaugă şi rata de rambursare a creditului, de 4,3 milioane de euro, ceea ce ridică efortul financiar la 10,5 milioane de euro pe an.

Comunităţile locale plătesc proporţional, în funcţie de suma alocată din credit. Cel mai puţin are CJ Suceava, 50.000 de euro, iar cel mai mult municipiul Rădăuţi, 14,376 milioane de euro. Câmpulung are 13,4 milioane euro, Gura Humorului 10,9 milioane euro, Vatra Dornei, 10,4 milioane de euro, Siret 2,2 milioane euro şi Suceava 10,8 milioane euro.

„Dacă nu dau drumul la activitate, dobânda şi rata se plătesc din venituri proprii. Investiţiile se degradează şi nu-şi permite nimeni să plătească 200.000-300.000 de euro pentru conservarea unor centrale şi reţele nefuncţionale”, ne-a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dan Cadariu.

Acesta susţine că, dacă la Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc există problema operatorului de gaz, la Gura Humorului centrala de cogenerare ar fi trebuit să fie funcţională din 2006 şi să producă bani, nu să consume. Primarul Marius Ursaciuc nu este, însă, de aceeaşi părere.

Ursaciuc spune că dobânzile la credit duc oraşul spre faliment, deoarece bugetul local este deja angajat în cele 9 proiecte cu finanţare europeană.

„Motivele pentru care centrala de la Humor nu funcţionează sunt că DNA a blocat toate lucrările timp de un an şi că Bucovina Ecotermgaz se hotăra să pună centrala de cogenerare în funcţiune numai iarna şi ar fi trebuit să dezafectăm două centrale termice. Pentru finalizarea investiţiei mai sunt necesari 850.000 de euro şi noi o vom prelua doar dacă sunt asigurate aceste sume. Îi rog pe cei de la CJ să ne dea centrala în stare de funcţionare”, a spus primarul Ursaciuc.

 

Trei firme sucevene sunt tentate să ajungă operator de gaz

La Rădăuţi, oraşul cu cea mai mare rată şi dobândă, lucrurile stau altfel. Aici este piaţă de consum, dar lucrările la centrală sunt realizate doar în proporţie de 60 la sută. Directorul economic al Primăriei Rădăuţi, Silviu Ursescu, a declarat că, din veniturile locale, un procent de 20% se duce pe dobândă, dar cu toate acestea CL Rădăuţi solicită încă 2 milioane de euro din credit pentru a finaliza lucrările în primăvara acestui an.

„Vrem ca centrala de cogenerare să devină funcţională cât mai repede, ca să avem bani pentru plata dobânzii şi ratelor. Spre deosebire de celelalte oraşe, noi avem cum să punem în valoare această investiţie”, a precizat directorul Ursescu.

Deocamdată, pe componenta de gaz, proiectul „Utilităţi şi mediu” este blocat şi fără intervenţia Guvernului nu se întrevăd soluţii de rezolvare.

Dan Cadariu apreciază că presiunea financiară asupra primăriilor ar putea fi redusă dacă măcar o parte a investiţiei ar funcţiona şi dacă Guvernul ar aloca bani pentru lucrările efectuate până acum la magistrala de gaz, adică 11,5 milioane de euro. Astfel, magistrala ar putea fi preluată de Transgaz şi ideal ar fi ca aceasta să continue lucrările. Totodată, trebuie elaborat un nou studiu de fezabilitate pentru reluarea licitaţiei de desemnare a unui operator de gaz, în condiţiile în care până acum nu s-a prezentat nimeni. La licitaţia din iulie 2006 au fost cumpărate şapte caiete de sarcini, dar nu s-a înregistrat nici o ofertă. În 22 decembrie, s-au cumpărat 6 caiete de sarcini, cu acelaşi rezultat: nu s-a înscris nimeni. În iulie, au achiziţionat caiete de sarcini şi firmele sucevene Nord Gaz Rădăuţi, Test Prima şi Instcom, dar în decembrie doar Test Prima şi-a mai manifestat interesul.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Utilităţi şi mediu” ne arde de peste zece milioane de euro pe an.

Comentarii