Restul banilor a venit de la vânătorii români, care s-au mulţumit cu vânat mai mic, la care şi tarifele sunt pe măsura veniturilor lor – iepuri, vulpi, căpriori şi lupi, uneori chiar şi mistreţi.
Şeful biroului de Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, Cristi Tomniuc, a precizat că numai din tarifele de vânătoare şi din vânzarea trofeelor animalelor împuşcate, de la vânătorii străini au fost încasaţi aproape 164.000 de euro, în vreme ce încă 12.800 de euro au fost obţinuţi prin cazarea acestora în cabanele de vânătoare.
În paralel, de la vânătorii români au fost încasaţi puţin peste 49.000 de lei din tarifele de vânătoare şi din vânzarea trofeelor, alţi 2.600 de lei fiind obţinuţi prin cazarea lor.
Mii de euro pentru un trofeu de vânătoare
“Cei mai mulţi vânători străini au venit pentru cerbi şi mistreţi, ale căror trofee sunt adeseori piese de colecţie”, spune Cristi Tomniuc, care a însoţit la vânătoare germani, englezi, spanioli, olandezi, italieni, dar şi arabi, care au vrut să trăiască aventuri prin pădurile Bucovinei.
Cele mai bune păduri pentru vânat au fost cele din zona de munte, din cadrul ocoalelor silvice Broşteni, Crucea, Vatra Dornei, Pojorâta, Moldoviţa, Brodina, dar şi Codrul Voievodesei, din cadrul Ocolului Silvic Marginea.
Pentru a pleca acasă cu trofeul unui cerb falnic, vânătorii străini nu s-au sfiit să scoată din buzunar chiar şi peste 8.000 de euro, ori chiar 25.000 de euro, în cazul unui urs.
Din vânzarea cărnii de vânat (analizată de autorităţile sanitar-veterinare) către abatoare specializate şi unor pensiuni din judeţ, Direcţia Silvică Suceava a mai obţinut încă 140.000 de lei. O bună parte din banii obţinuţi din această activitate sunt investiţi anual în întreţinerea fondurilor de vânătoare, pentru protejarea speciilor existente atât împotriva dăunătorilor (inclusiv braconieri), cât şi a calamităţilor naturale (precum lipsa hranei pentru animale în timpul iernilor grele).