Vin pe lume la mai puţin de 37 de săptămâni de la concepţie şi trăiesc câteodată în cutii speciale de sticlă, fiindcă nu sunt pregătiţi să suporte viaţa ”în aer liber”. Unii reuşesc să recupereze tot ce au pierdut din cauza naşterii premature, în timp ce alţii ies învinşi din bătălia pentru viaţă.

 

Potrivit statisticilor, anul trecut, la Maternitatea Suceava s-au născut 3.023 de copii, rata natalităţii fiind în uşoară creştere faţă de 2007. Rapoartele arată însă că un fenomen periculos, reprezentat de naşterile premature, se menţine în continuare la cote ridicate.

Potrivit datelor contabilizate de specialiştii din acest sector, în 2008, 272 de copii au venit pe lume înainte de cele 9 luni necesare pentru maturizarea intrauterină completă, iar 145 dintre aceştia cântăreau peste 2.000 de grame, în timp ce 70 aveau o greutate între 1.500 şi 2.000 de grame, 32 între 1.000 şi 1.500 de grame şi 25 sub 1.000 de grame.

Pentru a supravieţui, 57 de bebeluşi au fost ţinuţi în incubatoare, care le-au asigurat condiţii cât mai apropiate celor din uterul mamei. Din nefericire, nu în toate cazurile tehnologia a putut suplini pântecul protector al mamei, iar la fel ca şi în anii anteriori naşterile înainte de termen au reprezentat prima cauză de mortalitate infantilă. Conform statisticilor, în 2008, 29 de bebeluşi au pierdut lupta cu viaţa din cauza vulnerabilităţii date de lipsa celor 9 luni în cavitatea uterină.

 

Şanse mai mari de viaţă cu ajutorul tehnologiei moderne

Dr. Dana Murariu, şefa Maternităţii sucevene, spune că posibilităţile de recuperare ale prematurilor s-au dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, iar aceştia au şansa de a supravieţui de la vârste din ce în ce mai mici, însă totul depinde de tarele, adică de afecţiunile pe care le au.

Sursa citată a explicat că se poate vorbi de un copil prematur atunci când vârsta de gestaţie este sub 37 de săptămâni, indiferent de greutatea cântărită la naştere, şi a adăugat că sunt foarte mulţi factori care duc la naşterea înainte de termen. În timp ce unii dintre aceştia sunt legaţi de copil, alţii ţin de mamă, subliniază medicul de la Maternitatea Suceava.

„Printre cauzele care ţin de mamă se numără anumite boli cronice, cum ar fi cele cardiace, renale, de sânge, inclusiv anemie, diabetul zaharat, boli ale uterului şi anexelor, malformaţii uterine, placenta previa, tulburări de nutriţie ale placentei. O influenţă majoră o are şi precaritatea socială şi economică a mamei, dar şi educaţia sanitară proastă, vârsta peste 35 de ani sau sub 14 ani, numărul mare de sarcini la activ, efortul fizic îndelungat, stresul. Câteva din cauzele care ţin de copil se referă la anumite boli genetice sau ereditare în funcţie de a căror gravitate poate surveni decesul. Practic, şansele de supravieţuire ale bebeluşilor depind de afecţiunile cu care aceştia au venit pe lume şi sunt mici în cazul în care sunt de natură pulmonară sau cerebrală”.

 

Cum pot fi prevenite naşterile premature

Deşi este un incident intempestiv, naşterea prematură nu apare din cauza unei probleme imediate, ci se produce din pricina unor factori de risc la care este predispusă mama înainte de a rămâne însărcinată sau care survin treptat pe parcursul sarcinii.

Şefa Maternităţii sucevene spune că important este ca aceste riscuri să fie depistate din vreme, prin monitorizarea corectă a sarcinii, astfel încât să se adopte măsurile necesare pentru prevenirea naşterii înainte de termen.

În măsura în care femeia însărcinată este preocupată de starea ei şi a copilului, iar obstetricianul monitorizează şi evaluează corect sarcina, cunoaşterea cauzelor de apariţie a prematurităţii poate conduce în foarte multe cazuri la prevenirea acestei situaţii.

Din păcate, multe sucevence îşi compromit propria sănătate şi implicit pe cea a pruncului pe care îl poartă în pântece evitând controalele regulate la medic pe toată perioada sarcinii.

Dr. Dana Murariu recomandă viitoarelor mămici să se informeze şi să ţină permanent legătura cu medicul care monitorizează sarcina, mai ales dacă au mai avut avorturi spontane sau o naştere înainte de termen. Şefa Maternităţii sucevene atrage atenţia că dezvoltarea fizică şi psihică a unui copil prematur depinde în mare măsură de îngrijirile acordate imediat după naştere de medici, dar şi de mamă şi de întreaga familie.

 

Luni de zile în spital şi controale  regulate timp de trei ani

Un bebeluş prematur trebuie să rămână în spital între două săptămâni şi până la trei luni, în condiţiile în care născutul la termen pleacă acasă după numai trei zile. Bebeluşii prematuri sunt născuţi înainte de maturarea completă a corpului şi organelor şi sunt cel mai adesea mici, motiv pentru care au nevoie de ajutor să respire, să mănânce, să lupte împotriva infecţiilor, să îşi păstreze temperatura corpului.

Nou-născuţii prematuri au nevoie de timp să recupereze, atât în dezvoltare cât şi în greutate, iar după părăsirea spitalului urmează vizitele regulate la medic, până în jurul vârstei de 3 ani. Acestea implică printre altele controale cardiologice, ORL, oftalmologice, neurologice, dar şi fizioterapie, ajutorul unui logoped şi al unui psiholog.

La Maternitatea Suceava, anul 2008 a însemnat o completare a dotării deja existente cu incubatoare moderne, aparate de ventilaţie şi consumabile, aspiratoare şi aparatură pentru monitorizarea nou-născutului. În 2009, sunt preconizate şi alte investiţii la acest capitol şi sunt aşteptaţi bani pentru renovarea saloanelor, a sălilor de naştere şi de operaţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Bebeluşi de dimensiuni miniaturale .

Comentarii