Pentru casa veche de aproape 100 de ani, proprietara N. Grumăzescu solicită suma de 400.000 de euro, bani pe care municipalitatea nu are de unde să-i asigure pentru cumpărarea acestui imobil.
Conform primarului Vasile Tofan, „la o evaluare sumară, terenul şi imobilul valorează 40.000 de euro, preţ de la care suntem dispuşi să începem o negociere”.
Chiar dacă clădirea este inclusă în lista monumentelor din judeţul Suceava, Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava, nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune al statului român.
Dacă nici Consiliul Local Fălticeni nu va accepta oferta de a cumpăra casa “Ion Creangă” cu 400.000 de euro şi nici dacă în urma negocierilor nu se va ajunge la o înţelegere, oferta de vânzare a proprietarilor imobilului va ajunge şi la Consiliul Judeţean.
Uliţa Rădăşenilor, un muzeu în aer liber
Strada Ion Creangă, cunoscută şi ca Uliţa Rădăşenilor, este considerată de mulţi dintre cei care vizitează urbea de pe Şomuz un muzeu în aer liber, pentru că pe această stradă au trăit şi şi-au purtat paşii importanţi oameni de seamă, printre care se numără şi Ion Creangă.
La numărul 27 se află locul unde a fost Şcoala de catiheţi, care a funcţionat între 1846 şi 1859 şi unde, timp de un an, a învăţat Ion Creangă. Şcoala de la Fălticeni a funcţionat sub conducerea catihetului N. Conta, unchiul viitorului filozof Vasile Conta. Casa unde a funcţionat Şcoala de catiheţi a aparţinut lui Grigore Bunescu, dascăl la biserica Sf. Ilie şi apoi fiicei sale, Aguriţa D. Havriş, în prezent această construcţie nemaiexistând.
Aşa cum menţionează autorul “Însemnărilor fălticenene”, Geo Nechita, “tranversând pe partea dreaptă, vis a vis de şcoala de catiheţi, la numărul 30, a fost casa lui Pavel Ciubotaru, unde a stat în gazdă catihetul Ion Creangă. Casa din timpul lui Ion Creangă nu mai există, dar se aseamănă foarte bine cu aceasta. Profesorul Virgil Tempeanu, înainte de cel de-al doilea război mondial, sub egida Ligii culturale, a pus o placă menită a aminti trecătorilor că în această casă a stat Ion Creangă, pe vremea când a fost elev al Şcolii de catiheţi. Năzdrăvăniile făcute şi povestite în “Amintiri din copilărie” ne spun că Ion Creangă şi tovarăşii săi de năzbâtii au trebuit să se mute de aici în casa de peste drum, la numărul 29”.
(22 ian 2009, 11:09:26
misterul culturii asta al nostru nu aloca bani pentru monumente si locuri mai importante ( parerea mea ), si doamna crede ca va aproba 400.000 de euro pentru o casa in care a stat CATIVA ANI Ion Creanga?
Sunt curios daca ii da cineva mai mult de 25.000 de euro pe piata libera, mai ales stiind ca nu o poate modifica decat dupa depunerea unui dosar mare la minister.