Primarul de Vatra Dornei, Ioan Moraru, e explicat că această situaţie a apărut deoarece cei care locuiesc pe Aleea Dornelor şi pe Strada Dornelor, precum şi turiştii din hotelurile menţionate „se spală prea mult şi golesc instalaţia de apă fierbinte”!
„Apa caldă şi agentul termic au acelaşi circuit. Dimineaţa, de la 7.00 la 9.00, toată lumea face duş, se spală şi goleşte instalaţia. Apa ajunge la 40 de grade şi sigur că se răcesc caloriferele. Până se reface temperatura la 80 de grade durează trei ore. La amiază se încălzeşte, dar seara, când vin oamenii de la serviciu, se întâmplă acelaşi lucru. După ora 22.00 se încălzeşte din nou. Eu am făcut apel la oameni să nu mai consume atâta apă caldă, să nu se mai spele atâta, dar degeaba”, a spus primarul.
Acesta a arătat că dornenii care au probleme cu încălzirea locuinţelor au făcut scandal în legătură cu extinderea racordurilor şi au solicitat debranşarea hotelurilor, dar conducerea primăriei nu a fost de acord, pe motiv că asta ar omorî turismul în Vatra Dornei, deoarece hotelierii nu au alternative de încălzire.
Primarul face apel la dorneni s-o lase mai uşor cu spălatul
Concomitent, pe lângă stocurile de rumeguş, municipalitatea s-a aprovizionat şi cu 35 de tone de motorină, înainte de sărbătorile de iarnă, pentru a le utiliza drept combustibil în zilele în care temperatura în termometre coboară sub 15 grade Celsius. Deja aproape jumătate din cantitatea cumpărată a fost consumată, pentru că, până acum, în oraşul-staţiune temperatura a fost constant între minus 15 şi minus 20 de grade Celsius. Dacă temperatura exterioară se menţine la minus 10 grade Celsius, primarul Ioan Moraru garantează că nu sunt probleme cu încălzirea.
Primarul este nemulţumit şi că locatarii de pe străzile unde există probleme cu agentul termic refuză să-i urmeze îndemnul de a folosi radiatoare electrice sau sobe pentru a suplini deficitul de căldură, mai ales în condiţiile în care în Vatra Dornei gigacaloria produsă cu rumeguş costă 105 lei, faţă de 300 de lei, cât ar costa dacă s-ar produce pe bază de combustibil lichid uşor (CLU).
„Încălzirea şi apa caldă non-stop, la un apartament cu două camere, costă la noi două milioane de lei vechi. Dacă era pe CLU trecea de 3 milioane de lei vechi, iar diferenţa trebuia suportată de la bugetul local. De la anul vom modifica arzătorul de la centrala de cogenerare şi nu vor mai fi probleme. Acum soluţia este să nu mai consume aşa multă apă, s-o lase mai uşor cu spălatul”, a mai spus primarul Ioan Moraru.
Dacă în casele dornenilor mercurul termometrelor mai poate fi ridicat cu ajutorul reşourilor, în spital, în maternitate, în primărie şi în sălile de clasă de la liceu soluţia nu este la fel de simplă. Instituţiile publice au un buget limitat şi achiziţia de lemne, acolo unde sunt sobe, sau de radiatoare, precum şi plata unor facturi foarte mari la energia electrică nu sunt atât de uşor de rezolvat.
(13 ian 2009, 16:45:08