Prima stână din judeţ şi a doua din România construită la standarde europene, după un model al Centrului de Formare şi Inovaţii pentru dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC) Vatra Dornei, va fi inaugurată în oraşul Broşteni în acest an.

Stâna, care seamănă mai degrabă cu o cabană turistică de lux, este dotată cu şapte încăperi, apă curentă, generator electric, cabină de duş pentru angajaţi, instalaţie de muls, gresie, faianţă, fosă septică.

Are la intrare o cameră de dezinfectare, platformă pentru aparate de muls, cameră pentru depozitarea brânzei şi laptelui, chiuvete din inox, bucătărie şi sală de mese, precum şi apă caldă.

Stâna va primi oile şi vacile localnicilor din Broşteni, pentru care transhumanţa va căpăta noi sensuri: profit şi igienă.

Prima stână după model CEFIDEC a fost inaugurată la sfârşitul sezonului de păşunat 2008 în localitatea Tulgheş, din judeţul Harghita.

Ideea construirii unei stâne europene a venit din partea Federaţiei Agricultorilor de Munte "Dorna". Centrul de Formare şi Inovaţii pentru dezvoltare în Carpaţi a făcut proiectul, gratuit, pentru primăria din Tulgheş, iar federaţia s-a ocupat în continuare de asigurarea materialelor de construcţie şi de instalaţiile sanitare, alături de consiliul local.

 

Model preluat de la basci

Aşa cum am aflat de la Mioara Bocănici, director adjunct al CEFIDEC Vatra Dornei, necesitatea unor astfel de stâne este obligatorie începând cu data de 1 ianuarie 2009 pentru ca produsele obţinute la stână să poate fi prezente în magazine.

„Printr-un proiect şi cu ajutorul Euro Montana am ajuns în Ţara Bascilor - Spania să vedem cum au rezolvat aceştia problema. Acolo am constatat că stâna noastră din Carpaţi o găsim doar la muzeu şi că noi suntem cu 30 de ani în urma acestora”, ne-a spus Mioara Bocănici.

Şi inginerul Ţuţu Chirileanu ne-a confirmat că stâna din România a rămas neschimbată ca dotări şi flux tehnologic de sute de ani.

„Este o legendă legată de Bucureşti. Un cioban Bucur a poposit acolo şi primul lucru pe care l-a făcut a ridicat o stână. În jurul stânei au venit şi alţii, au construit şi s-a dezvoltat Bucureştiul de astăzi. Din păcate, Bucureştiul de astăzi este într-o permanentă transformare, dar stâna lui Bucur a rămas aceeaşi, cum a construit-o atunci. Ceea ce am văzut noi la Muzeu în Ţara Bascilor, stâna pe care o aveau ei în urmă cu 30 de ani, o găsim în toţi Carpaţii României astăzi”.

 

„Nu a murit nimeni mâncând produse de la stână”

„Eu nu ştiu dacă la ora actuală nu au avut probleme consumatorii, dar ce pot să vă spun cu certitudine, dacă vrem ca în viitor produsele noastre să se găsească în magazine alături de produsele din Europa, va trebui ca acestea să întrunească condiţiile de calitate, inclusiv de siguranţă alimentară, ale celor din Europa. Noi prin această stână nu ne propunem practic să uităm ce este tradiţional, nu ne propunem să ştergem cu buretele tot ce am moştenit sănătos şi trainic şi durabil, dar ne propunem să facem totul mult mai sigur şi să facem totul sub cupola legislaţiei specifice acestei îndeletniciri”, ne-a spus Mioara Bocănici.

 

Stână de minim 40.000 de euro

Stâna din judeţul Harghita a costat, cu tot cu instalaţiile de muls şi cele necesare prelucrării şi industrializării laptelui, 40.000 de euro. Aşa cum am aflat de la ing. Ţuţu Chirileanu, dacă clădirea este făcută cu materiale tradiţionale, şi în regie proprie, astfel încât manopera să fie mică şi la un minim nivel de dotare al interiorului, costurile sunt cuprinse între 10.000 – 15.000 de euro, fără instalaţiile de muls şi prelucrare.

„Nu construcţia în sine ne duce la costuri mari, dotările ridică preţul stânei, iar la dotări nu putem interveni. Aparatele de muls mecanic sunt din import şi preţurile variază în funcţie de model şi performanţe, tancul de răcire, instalaţia de prelucrare costă foarte mult. Dar aceste capacităţi de procesare pot fi dotate prin programe de finanţare europene, iar prin parteneriate public – privat şansele de accesare a fondurilor sunt foarte mari. CEFIDEC pune la dispoziţie gratuit proiectul celor interesaţi şi prin eforturile conjugate dintre consiliile locale cu asociaţiile crescătorilor de animale, în câţiva ani pot fi modernizate aceste capacităţi de procesare, care să le permită acestor oameni să-şi poată comercializa produsele”, ne-a spus Mioara Bocănici.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Prima stână europeană din judeţ.

Comentarii