Singura scădere indicată de respectivul document vizează îmbolnăvirile prin tuberculoză, anul trecut fiind mai puţin bogat în astfel de cazuri decât 2007.
Tuberculoza, singura boală care a făcut mai puţine victime
Astfel, dacă numărul îmbolnăvirilor prin TBC a cunoscut o curbă descendentă, de la 632 în 2007 la 596 în 2008, în schimb a crescut numărul celor prin epilepsie, de la 2.668 la 2.678. De asemenea, a crescut incidenţa unor boli cronice, precum diabetul zaharat, unde numărul bolnavilor a ajuns de la 15.092 în 2007 la 17.314 în 2008.
Îmbolnăvirile prin hipertensiune arterială au urmat aceeaşi evoluţie ascendentă, respectiv 57.677 cazuri în 2007 şi 62.900 în 2008, la fel şi cele prin cardiopatie ischemică, 31.557 cazuri în 2007 şi 33.379 în 2008.
Cifrele contabilizate de Autoritatea de Sănătate Publică arată că o curbă ascendentă au cunoscut şi bolile cerebro-vasculare, de la 5.718 în 2007 la 6.080 în 2008. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul ulcerului, unde statisticile arată 10.738 bolnavi în 2007 şi 11.260 în 2008, dar şi în cazul cirozelor şi hepatitelor cronice, care au crescut de la 8.537 la 9.518.
Şi în ceea ce priveşte prevalenţa insuficienţei renale cronice se remarcă o creştere, de la 1.469 bolnavi în 2007 la 1.742 în 2008, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul tumorilor maligne, care au afectat în 2007 - 6.928 persoane, iar în 2008 - 7.820. De asemenea, a crescut şi ponderea tulburărilor mintale, de la 12.324 cazuri în 2007, la 13.083 în 2008.
Explicaţia creşterii numărului de suceveni cu boli grave
Referitor la curba ascendentă pe care au cunoscut-o aproape toate afecţiunile, şeful ASP Suceava a apreciat că acest lucru este o consecinţă a programului naţional de evaluare a stării de sănătate, care i-a adus pe oameni la doctor.
Medicul a explicat că sucevenii au venit în număr mai mare să se caute de sănătate, fiind astfel depistaţi cu afecţiuni care altfel ar fi trecut mai mult timp nebăgate în seamă.
“Adresabilitatea la medic este mai mare, ceea ce înseamnă că bolile existente sunt depistate şi înregistrate în statistici, nu mai rămân necunoscute. În judeţ, de la lună la lună se mai introduce o tehnică nouă sau se deschide un cabinet, deci nu se poate spune că oamenii sunt mai bolnavi pentru că nu au posibilităţi de investigaţie şi tratament. Depinde, însă, şi de cât de mult au grijă oamenii de sănătatea lor, de cum respectă recomandările medicului”, a punctat Lăzăreanu.
În 2008, cheltuielile la Sănătate au fost cu 38,2% mai mari
Potrivit Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Suceava, bugetul alocat pentru 2008, inclusiv sumele primite prin rectificarea bugetară din luna octombrie, pentru asigurarea asistenţei medicale în judeţul Suceava a fost de 286,8 milioane de lei, cu 38,2 % mai mare comparativ cu cel alocat în anul precedent, care a fost de 207,5 milioane de lei.
O creştere semnificativă a bugetului a fost înregistrată în cazul serviciilor medicale de îngrijiri la domiciliu (cu 116,67%), asistenţei medicale primare (cu 80,87%), serviciilor de urgenţă prespitaliceşti transport sanitar (Serviciul de Ambulanţă, cu 79,71%), medicamentelor pentru boli cronice utilizate în programele naţionale (cu 66,63%) şi asistenţei medicale paraclinice (cu 66,09%).
În primele 11 luni ale lui 2008, spitalele din judeţ au raportat la CAS Suceava un număr de 100.626 pacienţi externaţi, trataţi în regim de spitalizare continuă, 5.488 pacienţi externaţi din secţiile de cronici şi 36.288 pacienţi trataţi în sistem de spitalizare de zi. Cea mai mare unitate sanitară, Spitalul Judeţean de Urgenţă, a investigat şi tratat 59.526 de pacienţi.