Cruci de gheaţă „cu dorinţe”
La Biserica „Sf. Antonie cel Mare”, de lângă Piaţa Mică, după cum este tradiţia, a fost pregătită încă din Ajunul Bobotezei crucea de gheaţă, pe care credincioşii au lipit monede de metal, în timp ce şi-au pus o dorinţă.
Tradiţia spune că dacă moneda se lipeşte de cruce, dorinţa credinciosului se va îndeplini. Acelaşi obicei l-am întâlnit şi la alte biserici sucevene (Biserica „Sf. Vineri”, Biserica „Sf. Mina”), unde, la fel, crucile de gheaţă erau pline de monede, pe care oamenii le lipiseră în acelaşi scop, de a li se îndeplini o dorinţă.
„Am auzit şi eu că dacă îţi pui un gând bun în această zi, şi lipeşti moneda de crucea de gheaţă, se va îndeplini acel gând”, ne-a spus Mioara Pop.
Agheasmă Mare, timp nouă zile, pe nemâncate
Credincioşii de la Biserica „Sf. Antonie cel Mare” şi-au umplut încă de dimineaţă recipientele cu apă din fântâna aflată în curtea bisericii. În aproape toate cănile era aşezată şi o crenguţă de busuioc, plantă care, spun oamenii, are puteri miraculoase.
La finalul Sfintei Liturghii, bărbaţii au ieşit din biserică cu proţesii (prapori cu chipuri de sfinţi) în mâini, au strigat Chiraleisa (Doamne miluieşte), şi s-au aşezat în jurul mesei, unde preoţii au săvârşit slujba de sfinţire a apei.
La sfârşitul slujbei, fiecare credincios şi-a luat cana cu Agheasmă, după care a primit anaforă de la preoţi. Agheasma Mare, spun credincioşii, se ia în fiecare dimineaţă pe stomacul gol, după care se ia şi o bucăţică de anaforă, timp de nouă zile. Agheasma rămasă după cele nouă zile, se ţine în casă pentru a-i feri pe membrii familiei de orice necaz.
Apă tămăduitoare
La Biserica „Sf. Vineri” din cartierul George Enescu, credincioşii au împodobit crucea de gheaţă, adusă din comuna Bosanci, cu o cunună împletită din spice uscate de grâu, care sugerează un an bun, bogat. Gheorghe Irimia, unul dintre credincioşii care vin des la această biserică, şi care s-a ocupat şi de confecţionarea crucii de gheaţă, ne-a spus că el foloseşte Agheasma Mare pentru sfinţirea locuinţei, dar, spune el, „la ţară oamenii stropesc pe lângă casă, grajdurile, animalele, ţin Agheasma Mare, care se face o singură dată pe an, într-o sticlă curată. Atunci când simt o primejdie în familie sau un om este bolnav îl stropesc şi îi dau să bea din această apă tămăduitoare, care nu se strică tot anul”.
Slujbă solemnă, la sfinţirea apei de Bobotează
La Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, Agheasma Mare a fost săvârşită de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi. În jurul orei 11:00, clopotele mănăstirii au început să bată, oamenii au început să iasă din biserică strigând Chiraleisa, iar preoţii s-au aşezat în jurul mesei de piatră, unde, an de an, se săvârşeşte Boboteaza.
Agheasma Mare se pregăteşte în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului.
Se spune că Agheasma Mare are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o dublă epicleză (gr. epiklesis) care înseamnă invocarea, chemarea Duhului Sfânt „peste noi şi peste aceste daruri” (de pâine şi vin), ca să devină „adevărat Trupul şi Sângele Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
Sfinţirea are loc în ziua în care Iisus Hristos a sfinţit apele, prin botezul Său în apa Iordanului. De aceea, şi slujba Agheasmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă ca la Agheasma Mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
La finalul slujbei, ÎPS Pimen a afundat de trei ori crucea şi busuiocul în recipientul cu apă pregătit pentru credincioşi, cântând troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu Doamne ...”.
“Bătaie” pe apă sfinţită
Chiar dacă numărul credincioşilor care au luat parte în acest an la slujba de Bobotează, din curtea Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou”, a fost mai mic decât în alţi ani, aceştia nu au aşteptat în linişte să-şi ia apa sfinţită. Nici nu era bine plecat Arhiepiscopul Pimen, că oamenii s-au şi călcat pe picioare în momentul în care au vrut să-şi ridice cănile de pe masă sau să-şi umple sticlele cu Agheasmă Mare.
Chiar dacă erau mai mulţi jandarmi chemaţi să păstreze linişte şi ordinea în curtea mănăstirii, au fost destule persoane care n-au ţinut cont de bunul simţ şi de „cele sfinte” şi s-au înghesuit să ia, înaintea altora, apă sfinţită. Mulţi credincioşi care stăteau pe margini şi priveau acest „spectacol” care nu ne onorează spuneau că „numai la noi, la ortodocşi, se întâmplă aşa ceva”.
„Nu este posibil să ne înghesuim în acest fel, să ne enervăm, când apa sfinţită ajunge pentru toată lumea. De atâţia ani vin aici la Bobotează, şi văd că nu s-a schimbat nimic. Poate ar fi bine ca jandarmii, în anii următori, să pună nişte gărduleţe de fier pe unde au voi să meargă credincioşii, dacă altfel nu pot fi struniţi. Este ruşinos.”, ne-a spus Maria Streinu, din Suceava.