Sute de ortodocşi de stil vechi din toată ţara sunt aşteptaţi miercuri, 7 ianuarie, de sărbătoarea Naşterea Domnului (după Calendarul Iulian) la Mănăstirea „Slătioara”, cu Hramul „Schimbarea la Faţă”, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România.

Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun va începe la ora 6:00 şi va fi săvârşită de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan, Arhiereul Ghenadie Gheorghe Băcăuanul şi Arhiereul Vicar Sofronie Suceveanul, Arhiereul Glicherie, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. În Ajunul Crăciunului, la ora 17:00, la Mănăstirea „Slătioara” se va oficia slujba de priveghere, la care va participa şi Mitropolitul Vlasie Mogârzan.

 

12 feluri de mâncare, la venirea preotului cu icoana

Sunt aşteptaţi la Slătioara, pe lângă credincioşi ortodocşi de stil vechi din judeţ (Ulma, Sadău - Brodina, Slătioara), şi credincioşi din judeţele Bacău, Neamţ, dar şi din municipiul Bucureşti.

Mâine, în Ajunul Crăciunului, credincioşii din aceste localităţi aşteaptă venirea preotului cu icoana. Preotul intră în fiecare casă şi vesteşte Naşterea Domnului.

În localitatea Slătioara majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi de stil vechi. De pe mesele gospodarilor nu lipsesc tradiţionalele turte cu nucă, care poartă denumirea de „scutecele Domnului”.

Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turta cu nucă. Toate aceste bucate se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde este aşezată o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină.

 „Crăciunul, alături de Învierea Domnului şi Botezul Domnului, este una dintre cele mai importante sărbători creştine. Toate slujbele se oficiază în limba română şi ne aşteptăm să vină multă lume la biserică, nu numai din Slătioara, ci din toată ţara. După Sfânta Liturghie se vor rosti colinde creştine, în loc de cazanii, care numai în ţara noastră sunt aşa de frumoase în conţinut şi dogmă”, ne-a spus Arhiereul Ghenadie.

 

Cete de colindători

Şi în comuna Ulma, unde majoritatea credincioşilor sunt creştini ortodocşi de stil vechi, circa 800 de familii, s-a păstrat obiceiul umblatului cu icoana a preotului. Şi aici, de Crăciun, slujba se face în limba română, doar că unele pasaje se citesc în limba ucraineană. Cu ani în urmă, la Ulma exista şi ceata Irozilor, formată mai mult din tineri, care, la fel ca şi adulţii, colindau pe la fiecare casă, adunau bani, din care o parte îi donau bisericii, iar restul îi păstrau pentru distracţii. Cetele de Irozi erau acompaniate şi de un taraf renumit din Ulma.

La Brodina, din peste 3.700 de locuitori, doar 400 mai „ţin” stilul vechi. În această zonă se mai păstrează câteva colinde foarte vechi în limba huţulilor. Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie.

La Sadău - Brodina există o biserică în care se face slujba integral în limba ucraineană.
După sfinţirea caselor şi a bucatelor se formează o ceată de colindători, în jur de zece bărbaţi, care colindă timp de trei zile, până ce trec pe la toate casele din comună. Aceştia cântă o singură colindă, în slavona veche, fiind acompaniaţi şi de vioară. Fiecare gospodar îi cinsteşte cu un pahar de vin, o gustare, dar şi cu bani, care, apoi, sunt donaţi bisericii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Peste 500 de ortodocşi de stil vechi sunt aşteptaţi la Mănăstirea „Slătioara”.

Comentarii