Criza financiară se simte din ce în ce mai mult în domeniul construcţiilor şi, implicit, în bugetele locale. Acest lucru se vede după numărul de autorizaţii de construcţie solicitate şi eliberate în primării, la administraţii care în anii precedenţi erau în top din acest punct de vedere: Suceava şi Şcheia.

 

Anul trecut a fost pentru judeţul Suceava unul de vârf din punct de vedere al construcţiilor de locuinţe şi al investiţiilor. S-a construit mult, cererea a fost mare, iar preţul terenurilor şi al suprafeţelor construite a ajuns la sume exorbitante.

În vara anului trecut, pe piaţa imobiliară se cereau 80-100 de euro pe metrul pătrat de teren în Suceava şi 6000 de euro arul în Sf. Ilie, în zonă cu acces la utilităţi, iar pe metrul pătrat construit, atât la case cât şi la blocuri, s-a ajuns la 1000-1200 şi chiar 1500 de euro.

În toamnă şi spre sfârşitul anului, oferta a rămas aceeaşi, dar cererea s-a redus drastic, ceea ce a dus şi la încetinirea ritmului de construcţii. În acest sens, volumul autorizaţiilor de construcţie eliberate de Primăria Suceava s-a redus, în ultimul trimestru al anului trecut, cu 30 la sută faţă de prima parte a anului şi faţă de anul precedent.

Pe parcursul anului 2007 au fost eliberate 1.051 de autorizaţii de construcţie, în vreme ce în 2008 numărul acestora a fost de 980, iar în ultimul trimestru solicitări au fost majoritar pentru branşamente, reparaţii acoperişuri sau alte lucrări de mică amploare.

Conform responsabililor de la Direcţia Urbanism din primăria municipiului Suceava, în anii precedenţi, noiembrie şi decembrie au fost perioade de vârf pentru constructori, în sensul că erau lunile în care îşi rezolvau problema documentelor necesare pentru şantier, astfel ca în primăvară să înceapă lucrările.

Acum, ca investiţie mai mare pentru anul viitor nu avem decât noul centru de dializă, care se va construi în curtea Spitalului de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, o construcţie estimată la 750.000 de euro.

 

La Şcheia, peste 2 milioane de lei au intrat în bugetul local de la proprietarii de case şi firme

O altă localitate care în anii precedenţi a înregistrat o explozie în domeniul construcţiilor, Şcheia, se confruntă cu aceeaşi scădere de ritm. Conform viceprimarului Ioan Scotniţchi, dacă în 2007 Primăria Şcheia a eliberat 500 de autorizaţii de construcţii, cele mai multe pentru locuinţe sau sedii de firme, în 2008 numărul acestora a fost 360 şi acestea solicitate, cele mai multe, în primele două trimestre ale anului.

De exemplu, în luna noiembrie 2008 au fost cerute doar 5 autorizaţii de construcţie.

„Este blocat totul, nu se mai vinde, nu se mai cumpără şi asta se vede şi din faptul că nu mai vine nimeni după certificat fiscal”, a spus viceprimarul. O investiţie majoră în 2008 a fost hipermerketul Real, care numai pentru autorizaţia de construcţie a achitat 200.000 de lei (2 miliarde de lei vechi).

Bugetul comunei Şcheia depinde în mare parte de taxele şi impozitele pe care le plătesc proprietarii de case şi cele 157 de firme care îşi au sediul aici. Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice s-au dovedit, până acum, a fi buni platnici, Şcheia remarcându-se printr-un grad ridicat de colectare a taxelor şi impozitelor locale.

Anul trecut, la bugetul local firmele au plătit, ca taxe şi impozite, 1,2 milioane de lei (12 miliarde lei vechi), iar populaţia 1 milion de lei (10 miliarde lei vechi). Viceprimarul afirmă că banii încasaţi au fost folosiţi pentru asfaltări şi betonări de drumuri, la modernizarea şcolilor şi a căminelor culturale din comună.

Prin prisma crizei de pe piaţa construcţiilor, edilii privesc cu îngrijorare spre perspectiva alimentării bugetelor locale.

Constructorii, în schimb, îşi pun mari speranţe în comenzile de stat, finanţate de la buget pentru a depăşi mai uşor momentele dificile care se prefigurează în acest an.

 

Băncile şi statul vor face selecţia constructorilor

Proprietarul companiei de construcţii General Construct, Viorel Nuţu, este de părere că anul va începe cu „o analiză extrem de drastică” a finanţatorilor de pe piaţa construcţiilor, indiferent că este vorba despre bănci, stat sau investitori privaţi şi că vor rămâne în joc doar firmele apreciate ca puternice.

„În domeniul construcţiilor de locuinţe, firmele de construcţii pot merge pe un avans minim, dar ritmul lucrărilor va depinde atât de condiţiile în care băncile vor acorda credite pentru persoane fizice şi pentru firme sau de rezervele financiare ale acestora din urmă”, a afirmat directorul firmei General Construct.

În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, Viorel Nuţu crede că aici comenzile de stat, lucrările finanţate de la buget vor avea rolul decisiv, dar „depinde de buget şi de ce se va licita de la buget”.

Nuţu a evitat să facă prognoze pentru piaţa construcţiilor, dar a dat de înţeles că în condiţii de criză, când societăţile se vor confrunta, pe lângă dificultăţile financiare generale, şi cu disponibilizările generate de scăderea cererii, vor rezista acele firme apreciate de bănci ca parteneri solvabili şi cele cu rezerve financiare şi portofoliu serios, argumente care le vor permite să câştige licitaţiile pentru comenzile de stat.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Construcţiile, la mâna băncilor şi a comenzilor de stat.

Comentarii