Aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani, iazurile de la Fălticeni devin iarna un adevărat paradis al păsărilor sălbatice, prin prezenţa lebedelor.

Copii însoţiţi de părinţi sau bunici stau aproape în fiecare zi pe podul ce leagă suburbia Ţarna Mare de  Fălticeni sau pe cel de la ieşirea din oraş spre Suceava şi admiră cum şapte, respectiv 54 de lebede, cu penaj alb curat, ciocul negru cu baza galbenă,  prezintă adevărate spectacole pe cele două iazuri alături de multe raţe sălbatice care se bălăcesc pe lângă lebede. Zona de la podul Sucevei este frecventată atât de fălticeneni, cât şi de participanţii la traficul rutier care opresc maşinile şi privesc zeci de minute cum frumoasele zburătoare fac scufundări şi se plimbă de la un mal la altul.

 

Explicaţia specialiştilor

Prezenţa lebedelor în zona  celor două poduri care fac legătura între iazurile de pe  Şomuz este explicată de specialişti prin faptul că apa curge în permanenţă, iar din cauza deversoarelor, peştele este ademenit spre aceste locuri, în căutare de oxigen, devenind astfel hrană pentru lebede.

Conform muzeografului şef de la Muzeul Apelor “Mihai Băcescu”, lebăda de iarnă Cygnus Cygnus, care apare şi pe iazurile din Fălticeni în fiecare iarnă, este o pasăre de pasaj în Delta Dunării şi Marea Neagră, dar şi pe unele iazuri, unde este oaspete din februarie până în martie, unde vine, în iernile foarte friguroase, din ţările în care iernează. Aria de răspândire a speciei este din Islanda, nordul Scandinaviei şi până în Kamceatka. În perioada clocirii trăieşte izolat, în rest în cârduri zgomotoase. Iernează la ţărmul Mării Nordului, Mării Baltice, în Asia Centrală, China, Japonia .

Atât localnicii, cât şi ceilalţi admiratori ai lebedelor vin să arunce mâncare păsărilor, care, poate şi din cauza frigului, dar şi din lipsa hranei, sunt aproape domesticite.

 

Suspiciuni spulberate

Dacă în 2006 au existat câteva cazuri în care oamenii care au văzut lebedele, la podul Sucevei, au alertat Direcţia Sanitar Veterinară Suceava crezând că unele dintre păsări sunt moarte, acum oamenii deja s-au obişnuit cu prezenţa lor pe apă fără să se mişte. Explicaţia veterinarilor a fost aceea că cei care i-au sesizat au nimerit perioada în care păsările se odihnesc, ţinând capul în pene pentru a profita de căldura corpului

Din cele discutate cu locuitorii din zonele riverane iazurilor Şomuz, nici cei din Ţarna Mare, nici cei de la podul Sucevei nu s-au plâns de faptul că le-ar fi murit vreo pasăre din curte în ultimii doi ani. Venirea lebedelor nu îi sperie pe oameni ca le-ar putea îmbolnăvi gâştele, ratele şi găinile.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Şomuzul - iazul lebedelor.

Comentarii