26 de dosare, în care erau incriminaţi 37 de medici, au fost analizate în 2008 de comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Judeţean al Medicilor, a informat ieri preşedintele acestei organizaţii profesionale, dr. Cristian Irimie.

Medicul a arătat că, până la această oră, cu şase excepţii, toate reclamaţiile care au ajuns în atenţia acestei comisii au fost finalizate, în timp ce alte trei cazuri se află pe masa de lucru a comisiei de disciplină, care urmează să se pronunţe asupra verdictului.

 

CAS, Poliţia, Spitalul Suceava, printre reclamanţi

El a precizat că în majoritatea dosarelor soluţionate a fost vorba de situaţii în care acuzaţiile s-au dovedit nefondate, dar s-au înregistrat şi câteva cazuri în care s-a constatat că a fost vorba de erori profesionale, motiv pentru care s-a recurs la o serie de măsuri împotriva celor care au greşit.

Evidenţele prezentate de dr. Irimie indică două situaţii în care s-au dat atenţionări şi alte două în care  măsura a constat în mustrarea celor care nu şi-au făcut corect treaba.

În 2008, 12 din dosarele care s-au aflat în atenţia Colegiului Medicilor au vizat doctori de la Spitalul Suceava.

Pe de altă parte, cercetările demarate în acest an de respectiva organizaţie profesională au fost întreprinse atât la cererea unor persoane fizice, cât şi a unor instituţii precum Casa de Asigurări de Sănătate, Poliţia şi Spitalul Suceava. Astfel, în timp ce CAS a vrut să afle în ce mod s-au acordat o serie de concedii medicale, iar un cabinet medical a eliberat medicamente, unitatea spitalicească a solicitat verificări cu privire la activitatea derulată de doctorii Cornelia Hîncu, Claudia Bîlha, Octavian Pop, Viorica Chetrariu şi Alina Buciu.

 

Cazul lăuzei decedate, încă nerezolvat

Reamintim că, în timp ce dr. Hîncu a fost cercetată vizavi de cazul Mariei Magdalena Birău, tânăra de 27 ani, din Dumbrăveni, mamă a patru fetiţe, care a murit la ultima naştere, dr. Bîlha a trebuit să dea cu subsemnatul pentru situaţia înregistrată la secţia de Pneumoftiziologie, în noaptea de 14 - 15 mai, când pacienta Speranţa Vararu, de 64 ani, din Călugăreni, diagnosticată cu tuberculoză extinsă suprainfectată, asociată cu alte afecţiuni, a murit, iar cadavrul ei a fost ţinut în salon, alături de ceilalţi bolnavi, peste 10 ore. Ceilalţi trei doctori au fost cercetaţi în cazul unei paciente de 36 ani, astmatică, cortico-dependentă, care a decedat la 24 de ore de la internare.

Potrivit şefului Colegiului Medicilor, în ceea ce o priveşte pe dr. Cornelia Hîncu, comisia de jurisdicţie profesională nu a constatat eroare medicală, dar ultimul cuvânt îl va avea comisia de disciplină, căreia i-a fost înaintat cazul.

 

Atenţionare în cazul cadavrului ţinut peste zece ore în salon

Referitor la dr. Claudia Bîlha, comisia de jurisdicţie a propus mustrare pentru încălcarea deontologiei profesionale, însă comisia de disciplină s-a limitat la o atenţionare.

Doctorii cercetaţi în cazul pacientei astmatice, Octavian Pop, Viorica Chetrariu şi Alina Buciu, au fost găsiţi nevinovaţi.

Dr. Irimie a menţionat că, în 2008, pe lângă reclamaţiile transmise de CAS a fost înregistrată şi una aparţinând Poliţiei Drăguşeni, cu privire la decesul unei fetiţe de 4 luni, care a murit la trei zile după prezentarea la dr. Maria Bologa, pentru vaccinare. Ancheta derulată de Colegiul Medicilor a arătat însă că decesul copilului nu a avut nici o legătură cu imunizarea, ci cu o bronho-pneumonie galopantă.

 

Irimie: „Medicii mai au mult de lucrat la atitudine”

Şeful Colegiului Medicilor a precizat că alte două cazuri, cel al Rebecăi Alexandru, în vârstă de 5 luni, fetiţa unei familii din Broşteni, care a murit de pneumonie interstiţială, după ce a medicul Ion Costaş le-a spus părinţilor că este vorba de o simplă răceală, şi cel al tânărului de 21 ani, Gheorghe Sergiu Isăilă, care a murit într-o clinică din Iaşi, de la o banală amigdalită, după ce iniţial a fost tratat în spitalul din Fălticeni, de către medicul infecţionist Cristian Humă, sunt încă în lucru.

„Foarte multe cazuri au ajuns în atenţia noastră din cauza lipsei de comunicare sau a comunicării proaste între medici, pacienţi şi aparţinători. Medicii mai au mult de lucrat la atitudinea pe care o adoptă. Sunt nenumărate situaţiile care atrag nemulţumiri pe deplin justificate din partea populaţiei”, a conchis Cristian Irimie.

 

Măsurile pe care le poate lua Colegiul Medicilor

Atenţionarea medicilor nu constituie o sancţiune, ci doar o punere în vedere, adică o sfătuire a doctorului de a adopta o anumită conduită pe viitor, pentru evitarea ajungerii în situaţii similare, Colegiul neconsiderând că a fost vorba de o eroare profesională.

Mustrarea constituie prima sancţiune prevăzută de lege, ca şi gravitate, şi îi întârzie medicului accesul la funcţii mai înalte în condiţiile în care acestuia i se retrage un număr de 50 de puncte din totalul celor obţinute prin participarea la activitatea ştiinţifică, lucru care înseamnă că va trebui să le recupereze dacă vrea să-şi poată continua procesul de ascensiune în carieră.

Avertismentul este a doua sancţiune prevăzută de lege ca şi gravitate, care presupune retragerea unui număr de 100 de puncte, după care urmează votul de blam, care înseamnă retragerea unui număr de 150 de puncte, şi amenda, care este de la 100 lei până la 1500 lei.

Aceste sancţiuni sunt urmate de interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an şi, în ultimă fază, de retragerea calităţii de membrul al Colegiului Medicilor, adică a dreptului de a profesa.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 37 de doctori, anchetaţi de Colegiul Medicilor Suceava, în 2008.

Comentarii