Cum mandatul european de arestare emis pe numele suceveanului de Procuratura din Nurnberg a ajuns, ieri, la Suceava, astăzi, la Curtea de Apel se va stabili dacă va fi prelungită perioada de arest preventiv a lui Marcel Curşnir şi dacă vor fi demarate procedurile de extrădare a acestuia către autorităţile germane.
Totuşi, potrivit Legii 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, cea în baza căreia se judecă extrădarea lui Cuşnir, patronul de la Total Chagall poate fi lăsat în libertate.
La articolul 88 –Motive de refuz a executării mandatului, aliniatul II, scrie că judecătorii pot refuza executarea mandatului european de arestare dacă răspunderea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul s-a prescris, în cazul în care fapta ar fi fost de competenţa autorităţilor române.
Cum termenul de prescripţie al răspunderii pentru tentativă de omor este de 12 ani şi jumătate, iar de la data la care Cuşnir este acuzat că ar fi încercat să omoare un om (7 ianuarie 1993) au trecut mai bine de 15 ani, afaceristul sucevean poate intra sub incidenţa articolului de lege prezentat anterior şi, implicit, poate fi pus în libertate.
Acuzaţii grave
Marcel Cuşnir este acuzat că, la data de 7 ianuarie 1993, împreună cu doi complici (rămaşi neidentificaţi) a jefuit un bărbat, fapta petrecându-se în localitatea germană Zindorf.
Pentru că victima nu a cedat ameninţărilor şi loviturilor şi nu a vrut să le dea cheia de la un seif în care se afla o sumă considerabilă de bani, Cuşnir şi complicii săi, susţin procurorii din Germania, au încercat să o înece într-un râu din zonă.
Scrisoare din arest
Marcel Cuşnir ne-a trimis, ieri, din arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, o scrisoare pe care o publicăm integral în continuare.
„Pentru cei ce citesc doar titlurile din ziare sunt doar un infractor periculos, dar pentru ceilalţi cititori care citesc inclusiv despre faptele cazului este clar că avem de a face cu o poveste, o eroare judiciară sau chiar „altceva”.
Este cel puţin suspect timpul necesar autorităţilor germane pentru a aduna probe şi a emite un mandat, adică 15 ani, pentru un astfel de caz.
Ce este trist, nu numai pentru mine, ci şi pentru noi, ca naţie, este rapiditatea cu care autorităţile române execută ordinele date de „aliaţii” noştri, mai civilizaţi şi mai bogaţi, unde termenii „drepturile omului” şi „protecţie socială” sunt pronunţate mai des decât cuvintele „bani” sau „sex”.
Modul în care am fost arestat şi faptul că mi-a fost respinsă cererea de rămânere în libertate sub supraveghere judiciară arată că noi nu suntem colaboratorii lor, ci doar „bieţi executanţi docili”.
În fiecare an mor români nevinovaţi făcând greva foamei sau executând pedepsele altora, deoarece pentru autorităţile noastre a fi consul sau ambasador este un titlu nobiliar şi un lux, nicidecum o funcţie care implică responsabilităţi.
Poate modelul american de a-şi proteja cetăţenii este exemplar (de acolo cred că provine patriotismul şi mândria de a fi american), dar nu este întotdeauna corect, vedem cazul lui Teo Peter.
Nu sunt de acord nici cu modul în care Venezuela şi alte state subdezvoltate din lume nu extrădează criminalii, dar nici cu procedurile rapide ale statului român fără a verifica veridicitatea faptelor menţionate în mandatele expediate din diverse ţări.
Mă întreb cine va putea reface imaginea ştirbită a celor din situaţia mea şi oare câţi români vor mai avea de suferit până când autorităţile noastre vor revizui toate acordurile internaţionale care le-au semnat în detrimentul nostru.
Sunt sigur că fiica mea, Anastasia, nu este singurul copil care a primit un astfel de cadou de Sfântul Nicolae.
Acuzat de tâlhărie, tentativă de crimă şi jaf cu pedeapsă maximă sentinţă pe viaţă. Marcel Cuşnir”.