Acum, pe cele 28 de hectare de teren situate în lunca Sucevei, există doar mormane imense de gunoi, adunate în cei aproape 40 de ani de existenţă oficială.
În acte, Călău a devenit groapa de gunoi a Sucevei din 1972, dar zona respectivă a fost folosită pentru depozitarea gunoiului, de către suceveni, chiar din timpul administraţiei austro-ungare.
Arbori plantaţi pe munţi de gunoaie
Iniţial, groapa de gunoi era gândită pentru o capacitate maximă de 460.000 de metri cubi de deşeuri, dar în prezent, munţii de gunoaie acumulaţi mai ales în ultimii ani, reprezintă o cantitate de peste 1,65 milioane de metri cubi de deşeuri.
Peste 25 de zile, groapa de gunoi a Sucevei va fi închisă definitiv, măsura fiind impusă de Uniunea Europeană. Practic, aceasta este ultima lună în care gunoiul produs de suceveni mai poate fi dus la groapa de gunoi Călău, acest lucru fiind strict interzis de la 1 ianuarie 2009. Noua locaţie în care vor fi duse deşeurile menajere urmează a fi anunţată curând de autorităţile sucevene, care spun că au mai multe variante pregătite în acest scop.
Odată cu închiderea Călăului şi cu începerea lucrărilor la o nouă groapă de gunoi, care să deservească toate localităţile din jurul Sucevei, vor fi demarate şi procedurile de ecologizare a vechii gropi de gunoi.
Şeful Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, a precizat că Primăria Suceava ar trebui să aibă un proiect clar de ecologizare a întregii zone afectate de groapa de gunoi a oraşului, prin care să fie luate măsuri de oprire a poluării apelor râului Suceava, a terenurilor învecinate, precum şi de transformare a întregii zone într-o suprafaţă acoperită cu vegetaţie.
O primă măsură în acest sens ar fi cea de acoperire cu pământ a celor 28 de hectare cu depozite de gunoi, în aşa fel încât să fie format un strat suficient pentru plantarea de arbori, arbuşti şi vegetaţie ierboasă.
Primarul Sucevei, Ion Lungu, a precizat că, pe lângă fondurile prevăzute în bugetul Primăriei şi în bugetul societăţii care se ocupă de gestionarea gropii de gunoi, se încearcă atragerea de fonduri de mediu pentru ecologizarea întregii zone, ale căror costuri totale se ridică chiar la sume de milioane de euro.