S-au urcat la volan, au omorât oameni nevinovaţi, dar nu au făcut nici măcar o zi de puşcărie. Numai în judeţul Suceava, în ultimii ani, s-au înregistrat zeci de astfel de cazuri.

Deşi legea prevede pedepse de până 7 ani de închisoare, dar poate merge chiar până la 15 ani, atunci când vinovatul se află sub influenţa băuturilor alcoolice (n.r. - cu o alcoolemie peste limita legală), marea majoritate a şoferilor trimişi în judecată pentru ucidere din culpă rămân în libertate.

Acest lucru a răscolit zeci de familii ale celor care au murit din vina unor şoferi inconştienţi. Copiii lor în mormânt, iar vinovaţii în libertate.

Drama unei astfel de familii nepăstuite este povestită de o femeie din municipiul Vatra Dornei, al cărei copil, un tânăr în vârstă de 22 de ani, a murit, anul trecut, în urma unui accident rutier.

Daniel Hristache a fost accidentat mortal de o maşină, chiar pe trecerea de pietoni. Şoferul vinovat a fost condamnat la trei ani cu suspendare, fiind lăsat în libertate.

 

„Viaţa noastră s-a transformat într-un coşmar”

Cristiana Hristache (48 de ani) povesteşte cu lacrimi în ochi cumplitele momente prin care a trecut în ziua în care a aflat că fiul ei, Daniel, nu mai e.

4 martie 2007, îşi începe femeia terifianta poveste. A fost trezită din somn de un telefon. Era în jur de ora 4 dimineaţa. La celălalt capăt al firului era fiul ei cel mare, Alexandru. I-a spus că Daniel a avut un accident de maşină, la Iaşi, acolo unde era student, şi că este la spital, în comă şi cu ambele picioarele rupte.

„Umblam ca năucă prin casă şi mă întrebam cum s-a întâmplat. I-am spus soţului meu că mă îmbrac şi merg la Iaşi cu trenul de 5, dar soţul meu a zis ca merge el şi a plecat. Până la ora 10:30, când ajunge acceleratul la Iaşi, nu vă pot descrie succesiunea de sentimente care mă încercau: confuzie, teamă, spaimă, speranţă şi iar spaimă... şi toate astea pe fondul unui ecran de televizor, unde se comemora împlinirea a 30 de ani de la cutremurul din 77, cu oameni disperaţi, morţi, dispăruţi şi mai ales speriaţi ca şi mine”, povesteşte femeia.

Speranţele că băiatul ei avea să se facă bine aveau să fie spulberate în momentul în care soţul Cristianei Hristache a sunat-o şi i-a spus că medicii sunt rezervaţi în privinţa şanselor de supravieţuire ale fiului lor.

„La ora 11:45, soţul meu m-a sunat din nou: ‘Cristiana, s-a sfârşit. Dani al nostru nu mai este’. Din acea clipă, viaţa noastră s-a transformat într-un coşmar, pe care-l trăim clipă de clipă, zi de zi, lună de lună şi, acum, pot spune an de an”, continuă să se destăinuiască mama îndurerată.

 

Plimbarea a doi îndrăgostiţi, sfârşită tragic pe trecerea de pietoni

Daniel Hristache, din municipiul Vatra Dornei, era student în anul IV la Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi.

Pe data de 3 martie 2007 se plimba prin Iaşi, împreună cu prietena sa (Manuela Crăciun, 17 ani, tot din Vatra Dornei). Plimbarea celor doi îndrăgostiţi avea să se sfârşească brusc, pe trecerea de pietoni de pe Bulevardul Independenţei. În timp ce traversau regulamentar strada, un VW Passat a intrat în plin în ei. Tânărul a fost purtat aproximativ 30 de metri pe capota Volkswagen-ului, iar prietena lui a fost aruncată cu capul de asfalt.

La volanul VW Passat se afla un tânăr din Iaşi, Ionuţ Durac (22 de ani), student la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul aceleiaşi universităţi. Poliţiştii nu au găsit urme de frânare la faţa locului şi au stabilit că Durac conducea cu o viteză de peste 100 kilometri prin oraş.  

Cei doi tineri din Vatra Dornei au fost transportaţi în stare gravă la spital. Daniel a murit a doua zi, iar prietena lui a rămas internată aproape o lună.

Părinţii fetei nu au avut curajul să-i spună câteva săptămâni de moartea lui Daniel.

 

Ultimul drum. Ultimele amintiri

Cristiana Hristache îşi aminteşte că, cu trei săptămâni înainte de a-şi pierde fiul, Daniel a venit acasă, la Vatra Dornei: „Era atât de fericit că îşi luase toate examenele din sesiune şi se gândea serios la lucrarea de licenţă. Am ieşit cu el în oraş, la cumpărături şi s-a întâlnit cu fosta dirigintă, fosta învăţătoare, o mulţime de persoane cunoscute şi toţi îi spuneau: Dani, ce bărbat frumos te-ai făcut!”.

Daniel Hristache a fost înmormântat în oraşul natal, fiind condus pe ultimul drum de toţi cei dragi lui. Familie, prieteni, colegi de facultate.

„Toţi cei care l-au cunoscut îşi aminteau că era mereu cu zâmbetul pe buze şi pus pe glume. Era un copil bun, care nu ne-a creat niciodată probleme. Nu ştiu cum de am rămas în picioare când în loc să-l aştept acasă cu mâncarea lui preferată, l-am aşteptat la capelă, adus într-un sicriu. Numai cine a trecut prin aşa ceva ştie cum sună dangătul clopotelor, slujba preoţilor, sunetul cuielor bătute în sicriu şi zgomotul bulgărilor de pământ aruncaţi peste sicriu. Multa lume a spus ‘Aşa a vrut Dumnezeu’. Nu! Aşa a vrut un iresponsabil, un teribilist care gonea cu peste 100 de kilometri pe oră în plin centrul Iaşiului”, spune Cristiana Hristache.

 

Verdictul judecătorilor: trei ani cu suspendare

Tânărul vinovat de moartea lui Daniel, Ionuţ Bogdan Durac, a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă, iar în urmă cu aproximativ două luni magistraţii Judecătoriei Iaşi au pronunţat sentinţa: trei ani de închisoare cu suspendare, alţi şase sub supraveghere. Durac a fost obligat de instanţă să le plătească familiilor victimelor daune morale şi materiale în valoare de aproximativ 100.000 de lei.

Revoltate de verdictul dat de judecători, părinţii lui Daniel au declarat recurs. „Îmi venea să urlu, să ţip, să mă adresez instanţei să spun că nu pot să cred că în România viaţa unui om valorează doar trei ani cu suspendare. Dacă acel individ - Ionuţ Bogdan Durac - fura ceva, făcea ani buni de închisoare. Dacă nici pe trecerea de pietoni nu eşti în siguranţă, atunci un pieton cum trebuie să se apere? Cum trebuie să circule ca să se simtă în siguranţă?”, a răbufnit Cristiana Hristache.

 

„Pentru noi nimic nu mai este cum a fost”

Mama lui Daniel Hristache e revoltată de faptul că legislaţia e mult prea blândă cu aceşti inconştienţi ai şoselelor şi permite condamnarea lor cu suspendare.

„Gândiţi-vă la familiile distruse de durere, la cei ce rămân în urma celor dispăruţi şi nu-şi vor mai reveni toată viaţa. Mă abţin să-l blestem pe acel Durac, dar stau şi mă întreb cum poate dormi noaptea, cum poate sărbători Crăciunul, Revelionul, Paştele, cum poate râde când ştie că a omorât un om? Pentru noi nimic nu mai este cum a fost. În fiecare zi ne trezim şi adormim cu Dani în gând, în fiecare zi îl plângem. În loc să-i facem nuntă, i-am făcut înmormântare, în loc să-i facem casă, i-am făcut monument funerar, în loc să-i cumpărăm cadou de ziua lui, îi aprindem o lumânare şi-i ducem flori la mormânt”, e copleşită de atâta durere femeia.

 

Decizii controversate

Zeci de şoferi acuzaţi de ucidere din culpă sunt trimişi, anual, în judecată.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătoriile din judeţ recunosc că, în marea majoritate a cazurilor, inculpaţii au fost lăsaţi în libertate, primind doar pedepse cu suspendare.

Faptul că au comis fapta din culpă, şi nu cu intenţie, că-şi recunosc vina, că nu au antecedente penale, sunt circumstanţele atenuante luate în calcul de judecători. Că e drept sau nu, părerile sunt împărţite.

De multe ori sentinţele judecătorilor îi nemulţumesc şi pe procurori, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul teribilului accident de circulaţie de la Ciocăneşti (13 iunie 2007), atunci când un microbuz de transport şcolari, în care se aflau nu mai puţin de 16 elevi de şcoală generală, a fost izbit în plin de un tir, trei persoane decedând, iar alte cinci fiind accidentate grav.

Procurorii l-au găsit vinovat de producerea accidentului pe şoferul tirului, Nicolae Buhosu (46 de ani), din Moineşti-Bacău, şi l-au trimis în judecată pentru ucidere din culpă.

În urmă cu câteva luni, magistraţii Judecătoriei Vatra Dornei au dat verdictul în acest caz. Buhac a fost condamnat la 8 luni de închisoare cu suspendare.

Procurorii au declarat apel, dosarul fiind acum pe rolul Tribunalului Suceava.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Copilul nostru este în mormânt, iar cel care l-a omorât, în libertate”.

Comentarii