Oamenii au învins însă vremea. 24 de proprietari de animale nu s-au lăsat intimidaţi şi şi-au adus cele mai frumoase exemplare de taurine, cai, oi, capre şi câini ciobăneşti în expoziţie. Chiar dacă standurile au fost organizate afară, în ploaie, nici agenţii economici şi instituţiile de resort nu au dus lipsă de vizitatori. În fapt, prezenţa publicului a depăşit aşteptările organizatorilor pentru astfel de condiţii meteo.
În programul celei de-a X-a ediţii a manifestării au fost incluse expuneri pe tema "Facilităţi de finanţare din fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală", dar şi aşteptatele expoziţii de produse agro-alimentare, animale de rasă, utilaje, un program folcloric în care una dintre surprize a fost profesorul Mihai Botezat şi alte elemente de divertisment.
Târg de produse bucovinene
Dacă standurile cu animale nu au fost la fel de numeroase ca în alte ediţii, cele cu alimente au făcut, în schimb, să le lase gura apă oaspeţilor. Trei stâne au oferit preparate specifice, precum balmoş, caş şi urdă, şi pofticioşii au dat târcoale permanent în jurul lor. Au fost etalate spre degustare, şi chiar spre vânzare, tot felul de sortimente de brânzeturi, dar producătorii de preparate din carne, brutarii şi cultivatorii de fructe şi procesatorii de fructe de pădure au făcut concurenţă reală lăptarilor la popularitate.
După ofertă, s-ar fi putut spune că manifestarea a depăşit statutul de târg specializat al lăptarilor şi s-a transformat într-un veritabil târg de produse bucovinene de la munte, iar vizitatorii au stat la coadă pentru a cumpăra, deşi preţurile practicate nu au fost foarte accesibile.
Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dumitru Parasca, a declarat că festivalul a devenit tradiţie şi că are o influenţă semnificativă asupra crescătorilor de animale, procesatorilor de lapte şi de carne, mediului de desfacere din domeniul agro-zootehnic şi industriei alimentare. Potrivit afirmaţiilor sale, toate acestea duc la îmbunătăţirea performanţelor raselor de animale, creşterea calităţii produselor şi stabilirea de relaţii de colaborare cu agenţi economici din alte judeţe şi chiar ţări ale UE.
Oficialităţi
Târgul, organizat de DADR Suceava, în colaborare cu Primăria Câmpulung Moldovenesc, Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă şi Oficiul pentru Reproducţie şi Selecţia Animalelor Suceava a contrazis temerile celor care se aşteptau ca un partid politic sau altul să profite de festival.
Spre uimirea multora, încă de la deschiderea manifestării s-au întreţinut cordial politicienii de la formaţiuni diferite şi chiar au stat sub aceeaşi umbrelă – albastră – preşedintele democrat-liberal al Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, şi primarul câmpulungean liberal, Gabriel Şerban, zâmbitori şi comunicativi unul cu celălalt. Între oficialii care au ţinut să asiste s-au mai numărat reprezentantul Ministerului Agriculturii, directorul Ion Roşu, primarul de Vatra Dornei şi numeroşi primari din comunele din jur, specialişti în agricultură şi zootehnie din alte judeţe, inclusiv cadre universitare renumite în domeniu, dar şi vizitatori din Ucraina.
Consfătuiri
Dincolo de a fi un simplu prilej de distracţie populară, Târgul lăptarilor a oferit şi de această dată ocazia unor discuţii şi transmiterii unor mesaje explicite între oficiali şi crescătorii de animale.
Reprezentantul ministerial a explicat celor prezenţi că noul Program “Fermierul” a fost lansat de două săptămâni şi că o componentă aparte a sa este axată pe îmbunătăţirea calităţii laptelui ca materie primă.
“Pentru prima dată această oportunitate poate fi utilizată şi pentru achiziţionarea de animale, 50 la sută din cheltuială fiind dată înapoi de la bugetul de stat”, a precizat directorul Roşu.
În legătură cu materia primă a exprimat îngrijorare şi preşedintele CJ, Gheorghe Flutur, fost ministru al agriculturii, cunoscător al problemelor reale ale zonei montane.
“Mi-aş dori ca în perioada următoare, indiferent cine e la conducere, să ţină cu zona de munte. Mă îngrijorează că foarte multe fabrici au trecut la aprovizionare cu lapte din Ungaria. Criza economică va lovi şi agricultura noastră, dacă nu suntem atenţi. Am început să nu avem materie primă de calitate pentru procesare. Guvernul va trebui să acorde sprijin pentru procurarea de utilaje specifice. Bucovina aşteaptă şi programe pentru animale de carne, sper să vină ziua când vom avea un program special pentru aşa ceva şi le doresc gospodarilor Bucovinei ca, în acest an, în coşul unui german care intră în supermarket la el acasă să se regăsească măcar un produs românesc”, a spus Flutur.
Preşedintele CJ Suceava a mai precizat şi că sprijinul pentru agricultura montană ar trebui acordat necondiţionat de momente şi ambiţii politice.
“Marea durere a ţăranului nostru este lipsa, însă lipsa de continuitate a demersurilor autorităţilor. Omul nu ştie dacă, schimbându-se Guvernul, nu se schimbă şi subvenţia sau dacă mai primeşte sprijin. Gestul de a sprijini crescătorul de animale nu trebuie să aibă conotaţie politică”, a conchis Gheorghe Flutur.
( 6 oct 2008, 11:19:58