Astăzi şi mâine, până la apariţia primelor stele pe cer, în toate sinagogile din lume va suna şofarul (corn de berbec) de 100 de ori pentru a anunţa prima zi a noului an evreiesc - Roş Haşana şi pentru a trezi poporul lui Israel şi a-i aduce aminte că se apropie ziua în care va fi judecat.
La sinagoga din Suceava, ceremonia religioasă dedicată anului nou începe dimineaţă, la ora 9.30, şi este oficiată de tânărul Daniel Blumenfeld. Conform tradiţiei evreieşti, în această zi Dumnezeu se aşază pe tron şi prin faţa sa trece întreaga omenire. Fiecare persoană în parte este analizată ca să se decidă dacă merită ori nu iertarea.
Pentru că Roş Haşana este o sărbătoare, o zi sfântă, şi nu una de tristeţe, cei care o celebrează trebuie să fie optimişti, gândindu-se că, la sfârşitul acesteia, Dumnezeu le va accepta rugăciunile şi căinţa. Cărţile sfinte spun că această perioadă este dedicată exclusiv judecăţii, soarta omului urmând să se pecetluiască peste zece zile, la următoarea mare sărbătoare, Yom Kippur, ziua ispăşirii.
Zilele dintre Roş Haşana şi Yom Kippur sunt considerate ca făcând parte din procesul sărbătorii şi sunt numite în ansamblu „Cele zece zile ale căinţei”.
De Roş Haşana cei care sunt în mod evident drepţi sunt înscrişi imediat în cartea vieţii, cei care sunt în mod clar nelegiuiţi sunt înscrişi în cartea morţii şi toţi ceilalţi sunt clasificaţi ca „Beinonim” (la mijloc). Soarta lor se decide pe baza acţiunilor pe care le întreprind în aceste zile.
Evreii au în faţă zece zile pentru răscumpărarea greşelilor
Toţi evreii din ziua de azi ar trebui să se considere „benonim” şi, în consecinţă, să-şi îmbunătăţească acţiunile în aceste zile, pentru că ele pot atârna greu în balanţa în care Dumnezeu îşi cântăreşte hotărârile până la ratificare, de Yom Kippur.
Fiecare credincios evreu are datoria de a face o examinare de conştiinţă pentru anul care a trecut, să identifice toate greşelile săvârşite faţă de porunci.
Odată descoperită greşeala şi recunoscută în adâncul inimii, omul are datoria de a cere iertare şi semenului său faţă de care a greşit. Cel căruia i se cere iertare i se recomandă insistent să ofere propria iertare. Facultatea de a refuza această iertare este foarte rar acceptată; este precizată de norme clare şi este limitată foarte mult.
Cele două zile de Roş Haşana sunt pline de rugăciuni, dedicate în mare parte recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător asupra tuturor pentru că numai cu această recunoaştere poate începe căinţa.
De Roş Haşana se mănâncă miere şi mere
Datorită felului în care este calculat calendarul ebraic, Roş Haşana nu poate cădea joia, vinerea sau duminica. În după-amiaza ajunului se obişnuieşte să se facă „tashlich”, o aruncare simbolică a păcatelor lângă o apă sau lângă o fântână.
În seara dinainte (echivalentul Revelionului european), în mod tradiţional este consumată o masă rituală în care se obişnuieşte să se mănânce supă cu tăiţei, dulciuri, cu tradiţionala plăcintă cu miere şi fructe. Merele şi mierea semnifică anul dulce de care credinciosul speră să aibă parte.
Se mai mănâncă un fruct nou, însoţit de binecuvântarea Shehchiania, menită să dea un alt semn că a început un an nou. Mulţi evrei mănâncă în aceste zile partea din faţă a peştelui, pentru ca în anul care vine să facă parte din cap, şi nu din coadă.
În perioada de Roş Haşana evreii se salută cu „Shana Tova”, adică „Să ai un an bun”. Comunitatea evreiască din Suceava are peste 100 de membri.
(30 sep 2008, 11:04:20